După o lungă perioadă conflictuală cu regatul Ungariei, care făcea presiuni chiar mai mari decât Cancelaria Papală pentru a îmbrățișa total și necondiționat catolicismul, domnitorul Nicolae Alexandru, fiul voievodului Basarab I, cel care câștigase independența Țării Românești prin administrarea înfrângerii zdrobitoare regatului ungar la Posada în anul 1330, după repetate rânduri, obține recunoaşterea canonică de către Patriarhia din Constantinopol a mitropoliei Ţării Româneşti cu sediul la Argeş.
Spre deosebire de tatăl său Basarab I, domnitorul Nicolae Alexandru a încercat să aibă relații bune cu regatul Ungariei, ba chiar prin căsătoriile sale cu Maria Lackfi și Klára Dobokay a tolerat și mimat acceptarea religiei catolice. Înrăutățirea relațiilor cu regele Ludovic I al Ungariei care insista agresiv pentru readucerea Țării Românești sub suzeranitatea maghiară, Nicolae Alexandru decide să intervină pe lângă Patriarhia de la Constantinopol pentru recunoașterea unei mitropolii cu sediul la Argeș.
Astfel la 1 mai 1359 obține recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol, mitropolie care va purta numele de Mitropolia Ungrovlahiei.
Faptul că domnitorul Nicolae Alexandru a stăruit pentru recunoașterea unei mitropolii a Țării Românești de către Patriarhia de la Constantinopol este dovedit și de o scrisoare a patriarhului Calist I (n.r. Calistos I):
„a cerut nu o dată, ci de mai multe ori, prin scrisorile sale, ca Biserica din ţară să fie sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Constantinopolului, de unde să primească un arhiereu hirotonisit de patriarh şi care să facă parte din sinodul patriarhal”
“Mitropolia Ungrovlahiei a fost o structură canonică a Ortodoxiei, înființată în anul 1359 de Patriarhia de Constantinopol. În acel an patriarhul ecumenic Calistos I l-a numit pe călugărul grec Iachint de Vicina ca prim titular al Mitropoliei Ungrovlahiei.
Denumirea mitropoliei provine din necesitatea distingerii în vremea respectivă a valahiilor din Balcani (teritorii locuite de valahi) de cea aflată sub autoritatea Regatului Ungariei, numită din acest motiv Ungrovlahia. Inițial sediul mitropoliei a fost la Curtea de Argeș.”