Categories: Antiromanism

14 Mai 1917 – A fost spânzurat de către unguri sublocotenentul Emil Rebreanu pentru că a vrut să treacă în rândul Armatei Române să lupte pentru întregirea neamului

Emil Rebreanu, fratele scriitorului român Liviu Rebreanu, a fost un ofițer român în armata austro-ungară, executat prin spânzurare în timpul Primului Război Mondial, pentru încercarea de trecere la conaționalii săi români.

“Emil Rebreanu a fost încorporat în august 1914. În decursul unui an de luptă, el a fost avansat la gradul de sublocotenent în armata austro-ungară. A luptat pe frontul din Rusia și în Galiția, suferind răni multiple. Rebreanu s-a remarcat, de asemenea, pe frontul italian și a fost decorat cu Medalia de Aur pentru Vitejie…“

Moartea fratelui său Emil l-a făcut pe scriitorul român Liviu Rebreanu să scrie romanul “Pădurea spânzuraților”, în care personajul principal Apostol Bologa este inspirat de Emil Rebreanu.

La 1 octombrie 1921 osemintele sublocotenentului Emil Rebreanu sunt reînhumate în cimitirul comunei Palanca, în județul Bacău. La doar un an distanță, Liviu Rebreanu publică romanul “Pădurea spânzuraților” la Editura Cartea Românească din București.

[one_half] [/one_half]

În octombrie 1921, scriitorul Liviu Rebreanu a fost prezent la deshumarea fratelui său și reînhumarea sa în cimitirul comunei Palanca, în județul Bacău, pe pământul vechiului Regat Român, așa cum acesta a solicitat înainte de a fi executat de către austro-ungari.

La granița dintre localitățile Ghimeș-Făget și Palanca din județul Bacău, în apropierea locului unde se crede că ar fi fost spânzurat, în anul 2012 s-a ridicat în memoria lui Emil Rebreanu un monument de patru metri înălțime, confecționat din piatră și bronz, pe o parte aflându-se efigia sa, în timp ce pe cealaltă e reprezentat Sfântul Gheorghe.

Mormântul sublocotenentului Emil Rebreanu din comuna Palanca, județul Bacău, se află în cel mai înalt loc al unei coline de unde se poate vedea drumul ce leagă județul Bacău de județul Harghita. Pe lespedea mormântului său stă scris următorul mesaj:

“Nu știu cum se va întoarce lumea după război, dar dacă nu voi pierde nimic din ce simt că este în mine, voi ajunge departe”.

fragment dintr-o scrisoare adresată de Emil Rebreanu fratelui său, Liviu Rebreanu

Cartea lui Liviu Rebreanu, “Pădurea spânzuraților”, avea să inspire și cinematografia românească, care a dedicat un film poveștii tragice a fratelui său.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Rugul Aprins către Cer

‼️ Rugul Aprins către Cer – invitație la rugăciune pentru copii și familii‼️ Dragi educatori,…

2 săptămâni ago

22 Octombrie 1896 – Andrei Balteș, judecat la Cluj pentru cuvântul românesc. Presa patriotică din Transilvania, sub asediul autorităților maghiare

La 22 octombrie 1896, în calendarul istoriei luptei românilor din Transilvania pentru drepturile lor naționale,…

2 săptămâni ago

Bătălia de la Giurgiu din 1595 – artileria toscană dărâmă o parte din zidul fortăreței otomane, așa încât aliații creștini pătrund învingători în cetate

Bătălia de la Giurgiu din 1595: biruința lui Mihai Viteazul și afirmarea voinței de libertate…

2 săptămâni ago

Fundația Regală Margareta a României extinde programul Generații în Medgidia și Târgu Jiu, în anul școlar 2026–2027

proiecte de educație intergenerațională în 2 centre sociale din județele Constanța și Gorj, cu finanțarea…

2 săptămâni ago

Timp pentru cântec (Monica Buţu)

Un timp al păsărilor un cântec începutului de toamnă Un timp al oamenilor ascultarea valurilor…

3 săptămâni ago

Plânset

Plânge țara și străbunii  C-au îndatorat românii Și-au plecat în număr mare Depășind multe hotare.…

4 săptămâni ago