E atâta sărăcie în Ungaria lui Orban, încât ungurii au împrumutat peste 3.000 de cuvinte din limba română!
Autorul maghiar Géza Blédy, lingvist, născut în anul 1908 la Jula, în Ungaria, printre români scria în teza sa de doctorat intitulată “Influența limbii române asupra limbii maghiare” publicată în anul 1942, că a depistat în limba maghiară cel puțin 600 de cuvinte împrumutate din limba română, adică influență directă a limbii române în limba maghiară.
În anul 1982, sub titlul „A Magyar Szokeszlet Roman Elemeinek Tortenete”, Academia Maghiară de Științe publica o carte șocantă pentru lingviștii maghiari, prin care se constata că în lexicul de bază al limbii maghiare sunt prezente 2.333 de cuvinte din limba română.
Până la acel moment, despre prezența în limba maghiară a cuvintelor împrumutate din limba română mai vorbiseră profesorul budapestan Ferenc Bakos, Sámuel Gyarmathi, Edelspacher Antal, Szinnyei József, dar toți susțineau o prezență “mai mică” a cuvintelor din limba română prezente în limba maghiară, doar de ordinul sutelor…
“Influența limbii române asupra limbii maghiare”, Geza Bledy, 1942
Postăm de asemenea ceea ce scria un înverșunat adversar ungur al românilor, în persoana lui Franz Joseph Sulzer, dar care avea totuși bunul simț să recunoască faptul că:
“în Dacia (limba valahă), deşi a fost în contact cu atîtea limbi străine, n-a împrumutat nimic de la ele, astfel că, de pildă, NU EXISTĂ UN SINGUR CUVÎNT UNGURESC COMUN ÎNTREGII LIMBI VALAHE” (Geschichte des Transalpinischen Daciens, vol.I, p. 41, subl. ns.).
Franz Joseph Sulzer
Venim cu aceste informații care pot fi foarte ușor verificate, pentru că în spațiul public românesc au apărut în ultima vreme niște trepăduși care susțin exact pe dos, că noi i-am așteptat pe unguri să vină din străfundurile Asiei pentru a împrumuta de la ei cuvântul “nyam” (neam), când acest cuvânt este prezent în cronicile noastre cu mult înainte să vină niște pezevenchi care să afirme că au descoperit ei că l-am fi preluat din limba maghiară.
PS: Acesta este un pamflet și trebuie privit ca atare, dar informațiile expuse sunt reale și pot fi probate
Istoria neamului nostru e plină de momente de cumpănă, în care românii ardeleni au plătit…
Ziua de 28 septembrie 1940 rămâne înscrisă cu litere negre în istoria românilor din nord-vestul…
La 28 septembrie 1882 se năștea la Huruiești în județul Bacău, Vasile Pârvan, istoric, arheolog,…
Peste 300 de posturi didactice au rămas neocupate în şcolile din Bucureşti, arată datele publicate…
În toamna fierbinte a anului 1848, pe Câmpia Libertății de la Blaj, s-a scris din…
Istoria neamului nostru este scrisă nu doar cu sânge pe câmpurile de luptă, ci și…
Leave a Comment