Site icon Glasul.info

Descoperire extraordinară la Covasna: urmele strămoșilor noștri de acum 3000 de ani!

Urmele strămoșilor noștri ies la iveala la Covasna cu ajutorul unei echipe de arheologi de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, pe o stradă din municipiul Sfântu Gheorghe.

Cel mai mult atrage atenția un artefact deosebit, pe care arheologii l-au denumit “fragment dintr-un obiect monumental, realizat tot din lut ars de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafață cu mai multe cercuri concentrice, păstrat aproape integral”.

Situl în care s-au făcut aceste descoperiri a fost denumit pe scurt Hosszú (n.r. „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș”). Potrivit echipei de arheologi, din acest sit din județul Covasna s-au recuperat vestigii cu o vechime de peste 3000 de ani.

Descoperire extraordinară la Covasna: urmele strămoșilor noștri de acum 3000 de ani!
Descoperire extraordinară la Covasna: urmele strămoșilor noștri de acum 3000 de ani!

“Noi descoperiri arheologice în Covasna: S-au recuperat vestigii cu o vechime de peste 3000 de ani

Vestigiile datează din neolitic, epoca bronzului și perioada culturii Gava. Săpăturile au avut loc în cadrul proiectului de cercetare arheologică preventivă, realizat de o echipă de arheologi de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, pe o stradă din municipiul Sfântu Gheorghe.

Pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, au fost descoperite vestigii arheologice care atestă locuiri umane datate încă din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite importante materiale arheologice preistorice care datează din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migrațiilor și perioada medievală.

Pe suprafața sitului „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș” s-au efectuat de-a lungul timpului mai multe cercetări arheologice, atât săpături preventive cât și studii de diagnostic intruziv.

Situl „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș”, prescurtat Hosszú, a fost descoperit în anul 1996 în urma unei periegheze efectuate de dr. Valerii Kavruk în anul 1996.”, scriu pe facebook cei de la MNCR – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Exit mobile version