Un preot român ortodox din Brașov a ajuns să se certe cu enoriașii din parohia sa pentru că a folosit banii comunității locale pentru a organiza excursii pentru copiii ucraineni. Revolta brașovenilor a izbucnit mai întâi pe rețelele de socializare, aceștia argumentându-și reacția de faptul că oricum copiii ucraineni ajunși în România sunt subvenționați foarte bine de către statul român și nu le lipsește nimic, pe când mulți copii români trăiec în condiții mizere, fără să beneficieze de absolut niciun fel de atenție din partea statului român. S-a luat în calcul și discrepanța uriașă dintre alocația primită de către copiii ucraineni și cei români.
Înfuriat de reacția enoriașilor săi, preotul nu a întors și celălalt obraz ci a trecut și el la atac pe o rețea de socializare cu un mesaj care nu face cinste unei fețe bisericești, vorbindu-le de geopolitică și de strategiile euro-atlantice(!?):
“Iar celor care vă uitați urât că de ce facem acest infim ajutor pentru niște copii fugăriți și orfani, vă zic doar atât: să vă fie rușine!”.
Pe lângă actul cultural, educațional și turistic, preotul de la Brașov nu a uitat să facă și binecunoscuta propagandă a steagului Ucrainei în România, încă un aspect care i-a deranjat pe enoriașii care nu sunt de acord cu politica în cadrul bisericii, și mai ales cu o politică desfășurată în interesul unui alt stat.
Unii enoriași au condamnat chiar și apropierea preotului de anumite forțe politice care inițiază și promovează acest trend al slugărniciei față de Ucraina, de un stat nu prea prietenos cu comunitățile de români rămase pe teritoriile românești răpite samavolnic de către URSS și ajunse printr-un accident nefericit al istoriei în componența teritorială a Ucrainei.
Și într-adevăr, dacă te uiți pe mesajul preotului, acesta pare fi scris de către un adevărat politician al vremurilor noastre:
“Ne pricepem toți la contextul geo-politic, la sisteme de apărare, la influențe strategice euro-atlantice, etc … (…) Iar celor care vă uitați urât că de ce facem acest infim ajutor pentru niște copii fugăriți și orfani, vă zic doar atât: să vă fie rușine! N-ați priceput nimic absolut nimic nici din creștinism, nici din ospitalitatea românească.“
Pe lângă mustrarea “creștinească” a preotului brașovean pentru enoriașii săi, cu valențe neo-progresiste, nu putem să nu remarcăm faptul că el își consideră enoriașii niște “NEPRICEPUTENI”, doar el deținând atât informațiile despre cheile Raiului cât și despre tainele geopoliticii.
Oare ce spune Biblia despre mândrie, despre aroganță?
„Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul care fac milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul. (Ieremia 9:22-23)
Biblie
“Omul va trebui să-şi plece în jos privirea semeaţă, şi îngâmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea. Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mândru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat;” (Isaia 2:11-12)
Biblie
“Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.” (Romani 12:16)
Biblie
“Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume.” (1 Ioan 2:16)
Biblie
Nota noastră: Nu transformați bisericile în platforme pentru propagandă politică, și mai ales pentru una antiromânească, în notă progresistă, “euro-atlantică”, etc. Nu extindeți înțelepciunea spirituală sau religioasă și în alte domenii cum ar fi geopolitica, că s-ar putea să nu vă regăsiți pe aceleași coordonate carteziene cu poporul român. Ascultați-l pe Eminescu care spunea că:
“Biserica lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e azilul de mântuire naţională în ţări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice? Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine.”
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Am privit până în adâncul durerii noastre de români pământul Cimitirului sfâșiat de străini. Am aprins lumânări pe locul fostelor cruci, răni ce până-n prăsele le-am simtit. Un om ne-a dăruit în schimb,150 de cruci din lemn pentru sufletul celor care s-au jertfit acolo si au rămas fără însemne creștine. […]
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
