Opt zile în lagărul de la Salcia și opt morți, pe o insulă cît un imens cimitir
M-am întors ieri din Balta Brăilei cu sentimente amestecate. De oboseală și fericire. Obosit, pentru că nu e ușor să lucrezi cu moartea, în înfățișările ei cele mai crude, cunoscînd suferința deținuților politici dintr-un lagăr și de fericire, pentru că am găsit primii morți de la Salcia, în număr de opt, în locul cel mai cunoscut din universul concentraționar al României comuniste: datorită numărului imens al deținuților de aici și al cruzimii gardienilor. Puteți citi în curînd un amplu reportaj al descoperirilor de la Salcia pe site-ul cotidianul.ro. Acesta e un început – în anii următori vom continua cercetările, pentru a găsi și așeza osemintele tuturor acestor martiri și mărturisitori prin osemintele lor ai cruzimilor comunismului într-un osuar.
Amenajarea lui a început deja, prin osîrdia IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, cel care ne-a ajutat și în deschiderea acestui nou șantier în căutarea poporului nostru pierdut, victimele comunismului, după încheierea săpăturilor arheologice de la Periprava, în care vreme de șapte ani am găsit 77 de deținuți, ale căror oseminte sînt zilnic pomenite într-un osuar de la Mînăstirea Dervent. Cu siguranță, la Salcia și în împrejurimi sînt mult mai mulți – de ordinul sutelor.
I-am găsit pe cei opt datorită sprijinului dumneavoastră, al celor care ați donat pentru găsirea lor. Îi vom găsi în continuare, pentru că n-am îndoieli că-i vom descoperi și pe restul morților, martiri și mărturisitori de la Salcia și din celelalte trei lagăre, Grădina, Stoenești și Băndoiu, cît și a celor care au fost ținuți pe barje ancorate lîngă insulă, cu ajutorul dumneavoastră, al celor care ați donat ”pentru săpături” în contul deschis la Fundația ”Doina Cornea” în contul RO83BTRLRONCRT0582391401, deschis la Banca Transilvania Cluj-Napoca.
Nu eu vă sînt recunoscător, ci morții care au acum parte de cruce. Și cei care vor avea, de acum încolo. Doamne ajută!
Marius Oprea
- MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.