Transnistria

21 Octombrie 1917 – Cuvântarea soldatului TOMA JALBĂ din Transnistria la adunarea ostașilor moldoveni ținută la Chișinău

Unii dintre așa zișii români, culmea, unii dintre cei care se bat cu copita pe piept că ar fi și mari patrioți sau naționaliști, strâmbă uneori din nas când aud de ReUnirea României cu Basarabia. Oare știu ei, au oare măcar cea mai mică idee că de-a lungul istoriei tot s-a renunțat la câte o parte importantă din poporul român? Știu ei de pildă că elementul etnic românesc era cândva foarte numeros chiar și dincolo de Nistru, până la Bug?

Momentul revoluției bolșevice din Rusia aduce unul dintre cele mai sfâșietoare discursuri identitare românești din partea soldatului Toma Jalbă din Transnistria la adunarea ostașilor moldoveni ținută la 21 octombrie 1917 la Chișinău:

“…Fraţilor, din cuvintele D-voastră, care le-am auzit eu, văd că toţi aici v-aţi hotărât să vă luaţi tot ce vi se cuvine, drepturi şi autonomie. Dar eu acuma vă întreb pe D-voastră, fraţilor: fraţii mei şi neamurile mele, care suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupţi din coasta Basarabiei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura motanului. Fraţii noştri, nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi, nu ne uitaţi! Iar dacă ne veţi uita, malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru; căci mai bine să-şi schimbe râul mersul, decât să rămânem, noi moldovenii, despărţiţi unul de altul.”

Cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii? De ce suntem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului?

Suntem singura țară care are două Basarabii, două Bucovine, două Moldove, două Maramureșuri, două Crișane, două Banaturi, două Dobrogi. Toate țările și semințiile din jurul nostru și chiar de mai departe, s-au înfruptat din teritoriile noastre. Cât să mai lăsăm ca părți componente din trupul țării noastre și a poporului român să fie luate samavolnic de alții? Să ajungă mormintele strămoșilor noștri și cetățile voievozilor care au vărsat râuri de sânge pentru apărarea neamului românesc pe mâinile străinilor? Cât?

Sunt câteva răni de care sufletul poporului român se va vindeca foarte greu: Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul de dincolo de Dunăre, Maramureșul istoric, Crișana de Vest, Cadrilaterul, Pocuția. Am lăsat prea mult de la noi, ne-am lăsat prea mult jefuiți și călcați în picioare! Trezirea, Români!

“O viață avem Români! Și o cinste! Deșteptați-vă, că am dormit destul!”

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

22 Octombrie 1940 – Ziua alungării preotului român Simion Mogoș din Ojdula. O rană adâncă în sufletul românesc al Ardealului

În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…

17 ore ago

16 Octombrie 1897 – Ziua când a fi român și a nu-ți ascunde dragostea de țară însemna “agitație” împotriva statului

16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…

5 zile ago

Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam și Țară”

COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…

6 zile ago

Vasile Slabu: “Acum suntem generația morții pentru că cei de la putere nu ne mai vor!”

Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…

6 zile ago

Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru”

Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…

6 zile ago