30 Octombrie 1906 – 15 zile temniță și 200 coroane amendă pentru florile în culorile tricolorului românesc de pe poarta unui avocat român!

În presa din România apărea la câteva luni distanță știrea nemaiîntâlnită undeva prin lume, potrivit căreia un avocat român ardelean, Ștefan Rozvan, a fost pedepsit de către solgăbirăul din zonă (n.r. solgăbirăul era un funcționar administrativ din fosta administrație austro-ungară, corespunzând pretorului sau primpretorului de mai târziu) cu 15 zile de închisoare și o amendă usturătoare de 200 de coroane pentru simplul motiv că florile cu care îşi decorase poarta erau în cele 3 culori din tricolorul românesc.

“Ștefan Rozvan a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia , organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. A fost avocat, contribuind la constituirea Consiliului Național Român din Ilia. După Unire și-a continuat cariera de avocat la Cluj-Napoca, pentru ca în anul 1929 să fie numit prefect al județului Hunedoara.”

Iată cum sună însemnarea legată de această hidoșenie administrativă posibilă în Transilvania asuprită de către o dementă administrație maghiară:

“30 Octombrie 1906 – Ilia Mureșană (n.r. județul Hunedoara). Solgăbirăul îl condamnă pe avocatul dr. Șt. Rozvan la 15 zile temniță și 200 coroane amendă. Motivul: florile care împodobeau poarta erau colorate în cele trei culori”.

În numărul trei al ziarului Gazeta Transilvaniei din 5/18 Ianuarie 1907 se relatează povestea cu mai multe amănunte:

“Pedepsit pentru tricolor. Se ştie că d-l Dr. Ştefan Rozvan, advocat în Ilia Mureşiană, a fost pedepsit de pretorele de acolo la 2 săptămâni închisoare şi 200 cor. amendă, pentru că a găsit pe poarta casei d-sale cununi de flori în tricolorul românesc, puse de alţii. Vice-comitele a nimicit sentinţa, dar ministrul Andrassy — marele prigonitor al »agitatorilor« — a întârit-o.” (Gazeta Transilvaniei, apărută la Brașov, nr. 3, anul LXX, vineri 5/18 Ianuarie 1907)

Nicăieri în lumea civilizată a începutul de secol XX nu mai putea fi pomenită o asemenea sălbăticie lipsită de o minimă argumentație logică! Halul de salbăticie administrativă din partea ungurilor în Transilvania ajunge în cele din urmă și în presa din Regatul României, românii rămânând efectiv consternați la auzul suferinților pe care le pot îndura frații lor de peste Carpați din partea unor sălbatici fără scrupule.