11 Decembrie 1600 - în drumul spre Viena, Mihai Viteazul ajunge la Oradea unde îi dăruiește căpitanului cetății Pál Nyári, tunul „Micul Șoim”

Când statuia lui Mihai Viteazul din Oradea a fost mutată de către antiromânul visceral Ilie Bolojan, au fost anumiți jurnaliști orădeni care dintr-o prostie fără margini sau pur și simplu din trădare conștientă, au afirmat că nu are ce căuta statuia lui Mihai Viteazul în urbea lor și că n-ar avea nicio legătură istorică de niciun fel cu Oradea. Nimic mai fals și mai prost să afirmi vreodată, mai ales în calitate de român, și apoi de jurnalist nedocumentat și citit la fel de mult ca o cizmă ungurească!

În fine, marele voievod român, primul unificator din istorie al tuturor țărilor române, Mihai Viteazul, nu doar că a trecut prin Oradea, ci pe deasupra a trimis și sprijin militar constând atât din soldați, artilerie, muniție și provizii. Dar cu proștii autosuficienți de la ziarele securistice din Oradea, bine furajați cu bani de mafia antiromânească a lui Ilie Bolojan, să nu te pui.

La 11 decembrie 1600 în drumul spre Viena, Mihai Viteazul ajunge la Oradea, unde discută cu căpitanul cetății Pál Nyári planuri de acțiuni antiotomane. Atunci a rămas în cetate și tunul de 5 funți numit „Micul Șoim”, care, în inventarul armamentului cetății din anul 1632, figura cu precizarea „tunul lui Mihai vodă”.

11 Decembrie 1600 - în drumul spre Viena, Mihai Viteazul ajunge la Oradea unde îi dăruiește căpitanului cetății Pál Nyári, tunul „Micul Șoim” — 11 Decembrie 1600 – în drumul spre Viena, Mihai Viteazul ajunge la Oradea unde îi dăruiește căpitanului cetății Pál Nyári, tunul „Micul Șoim”

Despre „Micul Șoim” pomenește și o cronică a lui Baranyi Decsi János:

“Comandantul oștilor orădene era Gheorghe Király, fratele lui Albert, vechiul războinic, locţiitorul marelui căpitan, care în afară de multă pulbere și tunuri Micul Șoim, a adus și ghiulele mari ca să lovească cu acelea zidurile”.

Despre Albert Király, fratele lui Gheorghe Király, se știe a participat în subordinea lui Mihai Viteazul la bătălia de la Călugăreni, asta sugerând că tunul descoperit în inventarul armamentului cetății Oradea din anul 1632, făcea parte dintr-un lot de tunuri dăruite de către voievodul român celor care apărau cetatea Oradea.

De asemenea, între 25 septembrie și 3 noiembrie 1598 în timpul asediului otoman, Mihai Viteazul trimite în sprijinul Cetății Oradea un detașament de 1500 călăreți condus de Aga Lecca. Căpitanul cetății a cerut sprijin militar și habsburgilor, care trimit un detașament de circa 2000 pedestrași și 500 călăreți sub comanda generalului Melchior von Rodern.

Și uite așa demontăm dezinformarea ciracilor lui Bolojan din presa bihoreană, a unor nerușinați care fac mercenariat, nu presă! Cât despre Oradea, o urbe nerecunoscătoare prin atitudinea pe care o are pentru statuile și monumentele românești, dar profund recunoscătoare pentru un antiromân soroșist și filomaghiar.