3 Ianuarie 1849 -1.000 de Maghiari, care aveau și un tun, comandați de un anume Geley, atacară satul Rau Călatei, situat în apropierea Mărișelului

În Transilvania, pentru români revoluția de la 1848-1849 căpătase un caracter preponderent național, mai ales că la 15 martie 1848 la Budapesta s-a votat “unirea” samavolnică a Transilvaniei la Ungaria, în fapt anexarea provinciei fără a întreba și populația nemaghiară din Transilvania dacă își dorește acest lucru. Dacă pentru unguri 15 martie 1848 înseamnă zi de sărbătoare și “Ziua maghiarilor de pretutindeni”, pentru românii ardeleni reprezintă o zi de doliu, ziua care a declanșat în Transilvania uciderea a 40.000 de români – copii, femei, bătrâni – și distrugerea a peste 300 de sate și biserici românești.

A sărbători ziua de 15 martie 1848 pe teritoriul României înseamnă un grav afront îndreptat împotriva poporului român și apologia uciderii a zeci de mii de români nevinovați, copii, femei, bătrâni, etc. Sarbătoriți-vă criminalii oriunde vreți voi, dar nu pe pământ românesc! Grav este că această mizerie a îmbrăcat în România chiar și o formă “legală”, instituindu-se o “sărbătoare legală” pentru așa ceva, semn că statul român nu dă doi bani pe suferința pe care românii ardeleni au trăit-o de-a lungul istoriei în Transilvania!

În lucrarea lui Ion Rusu Abrudeanu,  publicist, om politic, deputat și senator român, „Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit“, găsim descrierea atacurilor sălbatice făcute de unguri împotriva satelor românești din Transilvania:

“La 3 Ianuarie 1849, 1.000 de Maghiari, cari aveau și un tun, comandați de un anume Geley, atacară satul Rau Călatei, situat în apropierea Mărișelului. Optzeci de flăcăi din același sat, cari apărau trecătoarea, au ținut armata vrășmașă 4 ceasuri pe loc, până când sărmanii locuitori au putut să-și transporte puțina lor avere în munți.

Apoi s-au retras și dânșii nemaiavând gloanțe. Satul a fost transformat îndată în cenușă de către rebeli. Pierderile Românilor au fost de doi răniți, inamicul însă a avut foarte multi morți și răniți. Câți, nu se știe.”

Vedem aici doar un episod din uriașa campanie de “curățire etnică” pe care au încercat-o forțele revoluționare maghiare în Transilvania între 1848-1849. În doar câteva ore 1000 de maghiari fac una cu pământul agoniseala de-o viață a unui întreg sat de români. Și situația asta s-a repetat în mii de alte sate românești, unde locuitorii nu au putut scăpa întotdeauna cu viață. Măreața lor revoluție din 1848-1849 este plină de crime, jafuri, violuri și alte samavolnicii la adresa poporului român! Voi înțelegeți ce sărbătoresc de fapt ăștia pe 15 Martie?