La 18 Ianuarie 1941 În teritoriul Transilvaniei de Nord-Vest, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanţă, ca în toate actele de stare civilă numele româneşti să fie scrise cu grafie maghiară.
“O altă manifestare a politicii de deznaţionalizare forţată a populaţiei româneşti, promovată în teritoriul ocupat de Ungaria o constituie ordonanţ a nr. 70/1940 M.E., din decembrie 1940, prin care se dispunea maghiarizarea numelor româneşti. Aplicarea în practică a acestei ordonanţ e a fost reglementată printr-o alt ă ordonanţă a Ministrului de Interne, sub nr. 20/1941 B.M., emisă la 18 ianuarie 1941, care prevedea în mod concret înscrierea în actele de stare civilă a numelor româneşti cu grafie maghiară.
Acţiunea pornită a avut ca urmare faptul că în 1942 – 1943 aproximativ 100 000 de români figurau în registrele administraţiei maghiare drept unguri. Maghiarizarea forţată a numelor era un fenomen general şi continuu, întâlnit sub cele mai felurite forme de exprima în toate localităţile din teritoriul ocupat de horthyşti.
După cum scria un ziar al vremii, în Ţara Oaşului, oamenii sunt chemaţi la primărie, unde notarul, in “Prezenţa jandarmului ungur cu pene de cocoş la pălărie”,” cu baioneta fixată la armă”, le ia interogatoriul, mulţi dintre ei fiind arestati fară nicio vină. “Să stii că de azi înainte nu te mai cheamă Florea Vasile ci Virag Laci”, spune notarul, “iar pe tine, în loc de Munteanu Augustin, Hegyi Guszti, aţi auzit măi?”.” (Teroarea Horthysto-fascistă in nord-vestul României)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.