La 17 februarie 1867, a fost instituit Compromisul austro-ungar (Ausgleich), care a dus la crearea Dublei Monarhii Austro-Ungare. Acest acord a fost un răspuns la tensiunile dintre austrieci și maghiari în cadrul Imperiului Habsburgic și a reprezentat o reorganizare politică semnificativă.
Contextul istoric
După înfrângerea Austriei în Războiul Austro-Prusac (1866), imperiul era slăbit, iar națiunile din cadrul său cereau mai multă autonomie. Maghiarii, în special, își doreau restabilirea drepturilor pierdute după Revoluția de la 1848-1849.
Austria și Ungaria
Conținutul Compromisului
Imperiul Habsburgic s-a reorganizat în două entități egale: Austria și Ungaria, fiecare având propriul guvern, parlament și constituție.
Cele două părți erau unite sub conducerea aceluiași monarh, Franz Joseph I, care era împărat al Austriei și rege al Ungariei.
Politicile externe, armata și finanțele comune erau gestionate împreună de ambele state.
Ungaria a primit autonomie internă, iar limba maghiară a devenit oficială alături de germană.
Impactul asupra Românilor
Românii din Transilvania au fost dezavantajați, deoarece această provincie a fost alipită Ungariei și supusă unei politici de maghiarizare forțată.
Elitele românești au protestat împotriva noului regim, dar fără succes.
Lupta pentru drepturi naționale a continuat, culminând cu Unirea Transilvaniei cu România în 1918.
Compromisul austro-ungar a durat până în 1918, când Imperiul Austro-Ungar s-a prăbușit la sfârșitul Primului Război Mondial.
24 Noiembrie 1868 – Ambasadorul belgian la Viena avertiza: “problema naţionalităţilor este flagelul monarhiei austro-ungare”18 Octombrie 1883 – S–a semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, tratatul de alianță româno-austro–ungarPrizonieri austro-ungari in Rusia, Foto: rol ilustrativSindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?“Ridicarea acestei statui e echivalentă cu felicitarea violatorului ca a devenit tată!”, spune un român stabilit în UK despre samavolnicia austro-ungară de la Suceava Ecouri peste timp ale Neamului Românesc: Un neam, un partidSe trezesc românii? Se cere retrocedarea comorilor culturale jefuite de Austria și Ungaria din Transilvania, Crișana și Banat!, Foto: Facebook / Comunitatea SanmiclauseanaSimbolurile absolutismului austro-ungar pe afișul unui eveniment promovat la Covasna și CareiCe sărbătorește până la urmă primarul antiromân și secesionist de la Alba Iulia? 100 de ani de la Marea Unire, sau 303 de ani de la fortificarea militară a zonei de către austrieci?Germania și Austria, tot mai nemulțumite de Iohannis. A evadat marioneta, și ele i-au umplut pieptul cu tinichele “degeaba”?In imagine, prizonieri de razboi austro-ungari in Romania din anul 1918 “rezultati” in urma Primului Razboi Mondial. Tânguirile și frustrările necontenite ale Ungariei fată de neputinta de a stăpâni pamânturi românești1 fotografie a regimentului 51 al Armatei Austro-Ungare. Eroismul unui caporal al unui regiment din Cluj impotriva rusilor, Foto: europeana1914-1918.euLa 15 aprilie 1762, imparateasa Maria Terezia semna decretul imperial de infiintare a regimentelor grănicerești românești de la Orlat si de la Năsăud.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La Mulți Ani jurnalistei Daniela Ciută, patriot, activist, apărătorul drepturilor refugiaților români. Astăzi este ziua de naștere a unei bune prietene, unul dintre puținii jurnaliști care mai țin sus steagul românismului pe ultima brazdă de pământ eliberată de Armata Română la 25 octombrie 1944 de sub jugul ungar, horthyst, orașul […]