2 iulie 1888 – La Beiuș elevul Nicolae Borgovan, ajutat de câțiva intelectuali și meseriași români, rupse flamura ungurească de pe liceu, înlocuind-o cu tricolor românesc

Gestul lui Nicolae Borgovan, din 2 iulie 1888, la Beiuș, este unul dintre acele momente de curaj național care au simbolizat rezistența culturală și identitară a românilor din Transilvania sub dominație austro-ungară.

La Arhivele Naționale ale României, Colecţia Nicolae Borgovan cuprinde documente referitoare la incidentul din B eiuş din anul 1888, când mai mulţi elevi români, printre care și N. Aurel Borgovan, au coborât drapelul unguresc de pe gimnaziul din localitate.

Începând cu 1867-1868, românii din Beiuș au trăit sub o continuă presiune din partea autorităților unngurești, care vânau tricolorul românesc și îi pedepsea aspru pe românii care purtau acest simbol, fie el chiar și într-o formă foarte discretă, un mic fir tricolor, o panglică sau o fâșie foarte îngustă de tricolor. Astfel, lupta identitară a românilor din Transilvania se ascute și adeseori prinde valențe foarte tragice.

“La 2 iunie 1888 i se pregăti la Beiuș o primire grandioasă episcopului romano-catolic dr. Laurențiu Schlausch. Pe toate edificiile fâlfâia încă de cu o zi înainte drapelul statului (n.r. Ungaria). Fu arborat și pe liceu. Dar Irina Antal, soția prof. Antal, proptopop gr. catolic s-a simțit jignită în sentimentele sale naționale și înlătură printr-un zilier steagul. Elevul Borgovan ascunse flamura ungurească în scocul acoperișului. În locul lui arboră drapelul românesc. (…) Elevul Borgovan fu eliminat, deținut și închis la judecătoria de ocol, unde îi trimitea mâncare, cărți și haine, distinsa și nobila româncă Hermina Ignat, și de unde scapă deghizat, cu ajutorul marelui român și conducător Vasile Ignat, a cărui casă deopotrivă deschisă pentru intelectual și țăran, era focarul naționalismului de inimi întăritor. Borgovan trecu Carpații… (Petru E. Papp, Din trecutul Beiușului – Pagini de glorie și jertfe, 1928”.

“Vasile Ignat s-a distins ca apărător în procesul elevului Aurel Borgovan, acuzat că
ar fi sfârtecat drapelul maghiar arborat pe clădirea Liceului din Beiuş.”

2 Iulie 1888 – Gest de curaj românesc la Beiuș

În contextul politic tensionat al Transilvaniei aflate sub stăpânire austro-ungară, un tânăr elev român, Nicolae Aurel Borgovan, și-a înscris numele în istorie printr-un act de demnitate națională. Ajutat de un grup de intelectuali și meșteșugari români, a smuls flamura ungurească arborată pe clădirea liceului din Beiuș și a înălțat în locul ei tricolorul românesc – simbolul identității, speranței și unității naționale.

Acest gest, considerat o formă de protest împotriva politicii de maghiarizare, a avut un puternic impact moral asupra comunității românești din zonă, devenind un simbol al trezirii conștiinței naționale în rândul tineretului român.