17 Septembrie 1896 – Procesul de presă al „Tribunei”, o filă de jertfă pentru demnitatea românească

La 17/29 septembrie 1896, în Cluj, în fața Curții cu jurați, s-a judecat unul dintre acele procese care nu aparțin doar istoriei juridice, ci istoriei demnității naționale românești. În boxa acuzaților se aflau doi luptători pentru cuvântul liber: Andrei Balteș, redactor responsabil al ziarului „Tribuna”, și I. Marschall, responsabil pentru editarea foii. „Crima” lor? Publicarea unui articol curajos, intitulat „Biserica și școala”, în care adevărul era spus limpede: românii nu puteau să se bucure de „sărbătorirea mileniului maghiar”, pentru că, în loc de libertate, aveau parte de asuprire, iar în loc de recunoaștere, li se cerea să serbeze propria lor umilire.

Verdictul nu a întârziat: condamnare. Andrei Balteș a fost osândit la un an și trei luni de închisoare de stat, la 300 de florini amendă și la plata cheltuielilor de judecată. Era prețul pe care trebuia să-l plătească un român pentru că a îndrăznit să spună ceea ce întreg neamul său simțea: că școala și biserica românească nu pot fi instrumente ale deznaționalizării, că poporul nostru nu are motive să sărbătorească un mileniu de dominație străină. Cuvintele sale, simple și limpezi, au fost socotite de stăpânire o primejdie mai mare decât orice armă.

Dar, de fapt, procesul „Tribunei” nu a fost o înfrângere, ci o biruință morală. În sala de judecată din Cluj nu au fost judecați doar doi oameni, ci întreg poporul român din Transilvania. Și verdictul nu a fost dat de jurați anonimi, ci de un sistem care nu putea admite adevărul. Jertfa lui Andrei Balteș a intrat astfel în lanțul nesfârșit de suferințe prin care românii au plătit dreptul de a exista ca neam, alături de memorandiștii încarcerați la Vác și de nenumărații luptători anonimi ai școlii și ai bisericii românești.

Citiți și: 20 Mai 1901 – Redactorul patriot Andrei Balteș, de la TRIBUNA, este condamnat de către Curtea cu jurați din Cluj, la 15 luni temniță și 1.100 coroane amendă

Iată cum este redat acest act de cenzură brutală și de abuz instituțional împotriva presei românești din Transilvania:

“Procesul de presă al „Tribunei”, judecat la 17/29 Septemvrie 1896 (La Curtea cu jurați din Cluj.) Acusați: Andrei Balteș redactor responsabil și I. Marschall responsabil pentru editarea foii. Substratul acusei: Un articol, intitulat „Biserica și școala”, în care, din incidentul serbărilor millenare, se zice că guvernul poruncește ca bisericile și școalele românești să serbeze, dar Românii nu vor serba Milleniul, pentru că nu au nici un motiv de a se bucura, dar au o sută și o mie de motive ca să nu se bucure. Jurații nu sînt indicați cu numele) au dat contra ambilor acuzați verdictul de condamnare. In basa acestuia Tribunalul a condamnat pe A. Balteș la un an și trei luni închisoare de stat, 300 fl. amendă și plata cheltuielilor de judecată. Verdictul juraților față cu I. Marshall Tribunalul l-a suspendat, pe motivul că-i lipsește baia de drept.”

Astăzi, privind în urmă, înțelegem că aceste condamnări nu au fost în zadar. Din lacrimile și lanțurile celor care au fost pedepsiți pentru „vina” de a fi români s-a născut forța morală ce a dus la Marea Unire de la 1918.

Procesul „Tribunei” din 1896 rămâne o lecție: libertatea se cucerește cu jertfă, iar presa românească, chiar sub biciul cenzurii, a fost un stindard al conștiinței naționale.