Frumoasa tradiţie a sărbătoririi din 2010 a Zilei Culturii Naţionale ce se desfăşoară sub nimbul eminescian, la Cernăuţi, pe pământul unde a răsărit şi şi-a luat zborul spre sferele universului poetic Luceafărul poeziei româneşti, patriotul adevărat, „românul absolut”, militant pentru Unirea tuturor românilor, a fost marcată cu pietate, deşi puţini au fost dintre acei care au urmat aspiraţiilor eminesciene.
O mână de români, adunată sub sceptrul eminescian, cu ocazia împlinirii 170 de ani de la naşterea Poetului, a venit şi mai dezbinată, şi mai divizată.
Adevărul e că la monumentul juvenil al Luceafărului din centrul bătrânului Cernăuţi am văzut şi oameni vii, tineri, frumoşi şi senini la suflet, crescuţi şi educaţi în duh eminescian, care, după depunerile de flori în eternitatea celui care ne-a înveşnicit graiul în frumosul veşmânt al limbii române, după elogioasele mesaje de felicitare ale preşedintelui Consiliului Regional Cernăuţi Ion Muntean, Consulului General al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, etc., ne-au unit într-o singură trăire românească, la spectacolul de romanţe pe versuri eminesciene discipolii Şcolii Populare de Artă Cernăuţi, membrii Ansamblului „Perla”, cu vocile îngereşti, prin lirismul cântecelor patriotice dând start Festivalului Transfrontalier ”Cu Eminescu în suflet și în gând”, organizat şi găzduit de Centrul Bucovinean de Cultură Românească Cernăuţi (director Iurie Levcic), în parteneriat cu Alianța Asociațiilor Național-Culturale Românești din Ucraina (preşedinte Dumitru Caulea), Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale “Arboroasa”, Școala Gimnazială Nr. 8 Suceava, Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (preşedinte Lilia Govornean).
Citiți întreg articolul pe Zorile Bucovinei
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.