“Chestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenta pentru poporul roman. Puternicul imparat Alexandru II staruieste sa cistige cu orice pret stapinirea asupra acestei parti din cea mai pretioasa parte a vetrei noastre stramosesti.
Intelegem pe deplin aceasta staruinta, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale si materiale, orice stat face tot ce-i sta prin putinta: Rusia este o imparatie mare si puternica, iara noi sintem o tara mica si slaba; daca dar tarul Alexandru II este hotarit a lua Basarabia in stapinirea sa, pentru noi, Basarabia e pierduta. Dar daca ne dam bine seama, nici nu e vorba sa pierdem ori sa pastram Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom pastra.
Mihai Eminescu: “Chestiunea retrocedarii Basarabiei”
Nenorocirea cea mare ce ni se poate intimpla nu este ca vom pierde si ramasita unei pretioase provincii pierdute; putem sa pierdem chiar mai mult decit atita, increderea in trainicia poporului roman.
In viata sa indelungata niciodata poporul roman nu a fost la inaltimea la care se afla astazi cind cinci milioane de romani sint uniti intr-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit sa impreune sub stapinirea sa trei tari si sa pregateasca intemeiarea unui stat roman mai puternic, a fost insa destul ca Mihai Viteazul sa moara pentru ca planul urzit de dinsul sa se prabuseasca. Statul roman de astazi a trecut insa prin mai multe zguduiri si ramine statoric, fiindca are doua temelii: constiinta romanilor si increderea marilor natiuni europene.
Daca vom cistiga de trei ori atit pamint pe cit avem si vom pierde aceste temelii, statul roman, fie el oricit de intins, va deveni o crestiune trecatoare, iar daca ne vom pastra temeliile de existenta sociala, Rusia ne poate lua ce-i place si pierderile ne vor fi trecatoare. Astazi e dar timpul ca sa intarim, atit in romani, cit si in popoarele mari ale Apusului, credinta in trainicia poporului roman.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsRusia voieste sa ia Basarabia cu orice pret: noi nu primim nici un pret. Primind un pret, am vinde; si noi nu vindem nimic !
Guvernul rusesc insusi a pus cestiunea astfel incit romanii sint datori a raminea pina in sfirsit consecuenti motiunilor votate de catre Corpurile legiuitoare; nu dam nimic si nu primim nimic.
Romanul care ar cuteza sa atinga acest principiu ar fi un vinzator.”
(Mihai Eminescu, “Cestiunea retrocedarii…”, Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46)
Sursa:
[1] secareanu.wordpress.com
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
La 1878 Eminescu scria nu despre Basarabia – Moldova de Est, ci de judetele Cahul, Izmail si Cetatea Alba, care inainte de mica Unire – la 1856, prin tratatul de pace ruso-turc de la Kuciuk-Kainardji au fost inapoiate Principatului Moldovei, care din nou avea iesire la mare prin Cetatea Alba. Prin Tratatul de pace de la San Stefano din 1878 Rusia a obtinut de la Turcia INDEPENDENTA NATIONALA a ROMANIEI punand capat VASALITATII Principatelor Unite fata de Imperiul Otoman – un eveniment EPOCAL, care a adus la aparitia pe harta Europei in 1878 a Statului Independent Romania, cu limba oficiala romana si identitatea nationala de “români” – pana atunci numele oficial de “limba română” si de “români” nu existase in Europa, Cantemir la 1714 a descris la cererea Academiei din Berlin “Descroitio Moldavae”, in care sunt prezentați in afara de moldoveni – valahii si transilvănenii, care 500 de ani, pana in sec.XIX s-au folosit de alfabetul, gramatica si ortografia limbii – “LINGUA MOLDAVICA”, “LINGUA MOLDAVORUM”, neexistând nici urma de “români” si “limba română”.
Romania se rușinează sa-si sărbătorească anul NAȘTERII Statului Romania si a numelui de “români” si “limba română” – ZIUA INDEPENDENTEI NATIONALE – pentru a se ascunde adevarul ca Rusia i-a daruit INDEPENDENTA si tot ea i-a DĂRUIT DOBROGEA cu ieșire la mare in loc la cele 3 judete din sudul Moldovei (Bugeac/Basarabia)- Cahul, Izmail si Cetatea Alba.Rusia poatea sa lase in continuare Principatul Moldovei Bugeacul si sie sa-si lase Dobrogea. El a fost binevoitor si i-a dat Principatului Moldovei DOBROGEA. Dobrogea Romania o are ca pamant al Principatului Moldovei, adica “moldovenesc”. Iata ce scrie istoria: Independența României a fost recunoscută de Imperiul Otoman (articolul 5), însă România a fost obligată să cedeze Rusiei Basarabia de Sud, dar a primit drept compensație Dobrogea (articolul 19). Totuși, Rusia, deranjată de reacțiile românești privind pierderea Basarabiei, a impus ca orașul Silistra să-i fie acordat Bulgariei, România considerând că este „un ghimpe în inimă”. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_San_Stefano )
Daca vreodata Principatul Moldovei va dori sa iasa din componenta Romaniei – apoi i se cuvine si Dobrogea, capatata in 1878 in schimb la judetele din Bugeac. Dobrogea e pamant “moldovenesc”, al Moldovei.