<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Brașov Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/category/brasov/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/category/brasov/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 05 Dec 2025 17:35:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Brașov Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/category/brasov/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>1 Decembrie &#8211; Ziua Națională a României este încununarea celor cinci mari uniri realizate în spațiul carpato-danubiano-pontic</title>
		<link>https://glasul.info/2025/12/05/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-este-incununarea-celor-cinci-mari-uniri-realizate-in-spatiul-carpato-danubiano-pontic/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/12/05/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-este-incununarea-celor-cinci-mari-uniri-realizate-in-spatiul-carpato-danubiano-pontic/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 05 Dec 2025 17:33:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[1 Decembrie]]></category>
		<category><![CDATA[Cele cinci uniri]]></category>
		<category><![CDATA[Cornel Vlad]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Națională a României]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129790</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>1 Decembrie este Ziua Națională a României și este important să amintim și să evidențiem cele cinci mari Uniri realizate pe spațiul carpato-danubiano-pontic. Este prin urmare momentul să punem împreună imaginea luminoasă a unificatorilor de Țară. Am în vedere realizarea primului stat dac centralizat și independent sub conducerea lui Burebista (82-44 î.Hr.); realizarea noii uniri...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/12/05/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-este-incununarea-celor-cinci-mari-uniri-realizate-in-spatiul-carpato-danubiano-pontic/">1 Decembrie &#8211; Ziua Națională a României este încununarea celor cinci mari uniri realizate în spațiul carpato-danubiano-pontic</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p>1 Decembrie este Ziua Națională a României  și este important să amintim și să evidențiem cele cinci mari Uniri realizate pe spațiul carpato-danubiano-pontic.</p>



<p>Este prin urmare momentul să punem împreună imaginea luminoasă a unificatorilor de Țară. Am în vedere realizarea primului stat dac centralizat și independent sub conducerea lui Burebista (82-44 î.Hr.); realizarea noii uniri a dacilor de către regele erou Diuparneus-Decebal (87-106 d.Hr.); unirea celor trei țări medievale românești de Mihai Viteazul (27 mai 1600); Unirea Principatelor Române ale Moldovei și Țării Românești și întemeierea statului național modern român sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza (5 și 24 ianuarie 1859 &#8211; 11 februarie 1866) și realizarea statului național unitar român prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, eveniment încununat de ceremonia Încoronării Suveranilor României Mari ‒ Ferdinand I și Maria ‒ la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922.</p>



<p>&nbsp; Burebista a fost «cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia» ‒ potrivit inscripției din Dionysopolis ‒ iar istoricul Strabon afirmă despre el că: „Ajuns în fruntea neamului său […] l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât în câțiva ani a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine, ajungând să fie temut chiar și de romani.”.</p>



<p>Despre Decebal istoricul Dio Cassius afirma: «Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman și a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor».</p>



<p>În magistrala piesă de teatru «Decebal», scrisă de Mihai Eminescu, acesta îi atribuie lui Decebal cuvintele «Deși dușman ‒ îți zic bine-ai venit! Eu dușmanii nu-i urăsc… îi bat.».</p>



<p>Herodot «părintele istoriei» afirma de altfel despre geți că sunt «cei mai drepți și mai viteji dintre traci» iar oratorul și filosoful grec Dion&nbsp;Chrysostomos (Gură de Aur) din Prusa (40-120 d.Hr.): afirma că „Spre deosebire de romani care luptau pentru putere și avere, dacii luptau pentru dreptate și libertate”. În acest context a realizat Decebal noul stat dac iar&nbsp;cu ultimul său gest tragic și-a îndemnat poporul să lupte pentru Patrie chiar cu prețul vieții. Un astfel de gest este unul exemplar, just și nobil deoarece un dac – și cu atât mai mult un rege dac – nu se lasă prins, umilit, înrobit. Este un exemplu care evidențiază cuvintele poetului roman Quintus Horațiu Flacus (65-8 î.Hr.): „Zestrea cea mai de seamă a tânărului dac este cinstea părinților.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="638" height="900" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri-638x900.jpg" alt="1 Decembrie - Ziua Națională a României este încununarea celor cinci mari uniri realizate în spațiul carpato-danubiano-pontic" class="wp-image-129791" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri-638x900.jpg 638w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri-213x300.jpg 213w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri-768x1083.jpg 768w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri-1090x1536.jpg 1090w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri-640x902.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/12/cele-cinci-uniri.jpg 1135w" sizes="(max-width: 638px) 100vw, 638px" /><figcaption class="wp-element-caption">1 Decembrie &#8211; Ziua Națională a României este încununarea celor cinci mari uniri realizate în spațiul carpato-danubiano-pontic</figcaption></figure>
</div>


<p>Mihai Viteazul este eroul național care a înfăptuit prima unire a celor trei țări medievale românești. Istoricului italian Jean Henri Abdolonyme Ubicini (1818-1884) reliefează magistral fapta sa: „Mihai triumfase asupra tuturor dușmanilor săi. Stăpân pe trei principate, el reunea sub autoritatea lui toată vechea DACIE; puterea lui era recunoscută și confirmată de împăratul Germaniei. Chiar și Poarta îi trimise steag de domnie, sabia și sceptrul, embleme ale investiturii sale ca principe al Moldovei și Transilvaniei&#8230;”. Mihai Viteazul este un exemplu de responsabilitate până la sacrificiul suprem pentru realizarea unui ideal ‒ cel al unirii tuturor românilor într-un singur stat.</p>



<p>Alexandru Ioan Cuza este Domnul Unirii Principatelor Române, Moldova și Țara Românească. Această măreață înfăptuire s-a realizat prin dubla sa alegere ca Domn, în 5 ianuarie 1859 în Moldova și în 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.</p>



<p>La înmormântarea Domnului Unirii, la Ruginoasa în 17/29 mai 1873, Mihail Kogălniceanu evidenția faptul că domnia sa a fost una luminoasă în istoria neamului și că „nu greșelile l-au îndepărtat, ci faptele sale mari”, concluzionând: „Nu este în lumea aceasta totul deșertăciune, rămâne ceva statornic; rămân faptele mari, care sunt nepieritoare”.</p>



<p>Inimoasa Regină Maria, în vâltoarea Primului Război Mondial afirma: „Am România în gând, inimă și suflet”; „Odată am fost străină pentru acești oameni; acum sunt de-a lor, şi, deoarece vin de atât de departe, am fost prin acest lucru mai în măsură de a le vedea calitățile şi defectele”; „Oamenii noștri politici încă nu sunt pregătiți să se sacrifice pentru cauza comună. Sunt zile când mârșăvia omenească în general, şi a guvernelor şi administrațiilor în particular, mă izbește cu o putere copleșitoare şi îmi dă impresia că toate eforturile noastre sunt în van”; dar „Refuz să mă las înfrântă sau să mă simt înfrântă până nu mi s-a smuls şi ultima fărâmă de speranță”.</p>



<p>Prin lupta și jertfa ostașului român, prin victoriile din anul 1917 din triunghiul vitejiei românești: Mărăști &#8211; Mărășești &#8211; Oituz, sub deviza «Pe aici nu se trece!» românii au arătat că știu să lupte pentru un ideal.</p>



<p>Cadrul internațional al realizării Marii Uniri din 1918 este reliefat de următoarele realități istorice: participarea efectivă a României la Primul Război Mondial, de partea Antantei, partea victorioasă și respectiv destrămarea imperiilor învinse: german, austro-ungar și turc, precum și prăbușirea Imperiului Țarist în urma revoluțiilor din anul 1917. Având în vedere dreptul la autodeterminare al popoarelor, ca nou principiu de drept internațional, promovat de președintele SUA, Woodrow Wilson în «Cele 14 puncte», prin autodeterminare s-a constituit statul național unitar român, deoarece prin organele lor reprezentative și adunări plebiscitare românii din provinciile românești aflate vremelnic sub stăpânire străină au hotărât unirea cu Regatul României:</p>



<ul class="wp-block-list">
<li>Unirea Basarabiei – în 27 martie / 9 aprilie 1918</li>



<li>Unirea Bucovinei &#8211; 15/28 noiembrie 1918</li>



<li>Unirea Banatului – 18 noiembrie / 1 decembrie 1918</li>



<li>Unirea Transilvaniei – 18 noiembrie / 1 decembrie 1918</li>
</ul>



<p>Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen domnind ca «un bun român» a fost numit și «Întregitorul» și «cel Loial» pentru că a realizat cu sprijinul poporului român Idealul cel Mare al Unirii tuturor românilor într-o singură Patrie «de la Nistru pânʼ la Tisa». Față de această realitate istorică regele Ferdinand I afirma: «Mulțumesc Atotputernicului că mi-a îngăduit, ca prin vitejia ostașilor mei, să pot contribui la această măreață faptă. Trăiască România Mare, una şi nedespărțită!».</p>



<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prof. VLAD CORNEL</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='1 Decembrie - Ziua Națională a României este încununarea celor cinci mari uniri realizate în spațiul carpato-danubiano-pontic' data-link='https://glasul.info/2025/12/05/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-este-incununarea-celor-cinci-mari-uniri-realizate-in-spatiul-carpato-danubiano-pontic/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/12/05/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-este-incununarea-celor-cinci-mari-uniri-realizate-in-spatiul-carpato-danubiano-pontic/">1 Decembrie &#8211; Ziua Națională a României este încununarea celor cinci mari uniri realizate în spațiul carpato-danubiano-pontic</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/12/05/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-este-incununarea-celor-cinci-mari-uniri-realizate-in-spatiul-carpato-danubiano-pontic/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>21 Septembrie 1896 &#8211; Procesul de agitație din 1896, lecția de demnitate a satului românesc</title>
		<link>https://glasul.info/2025/09/21/21-septembrie-1896-procesul-de-agitatie-din-1896-lectia-de-demnitate-a-satului-romanesc/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/09/21/21-septembrie-1896-procesul-de-agitatie-din-1896-lectia-de-demnitate-a-satului-romanesc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 21 Sep 2025 09:46:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[1896]]></category>
		<category><![CDATA[21 Septembrie]]></category>
		<category><![CDATA[G. Tomaș]]></category>
		<category><![CDATA[N. Pop]]></category>
		<category><![CDATA[Tohanul vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129535</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 21 septembrie / 2 octombrie 1896, în sala Tribunalului din Brașov, s-a scris încă o filă din zbuciumata luptă a românilor ardeleni pentru demnitate și libertate. În boxa acuzaților se aflau doi oameni ai satului Tohanul Vechi: părintele G. Tomaș, păstor de suflete, și dascălul N. Pop, semănător de lumină în mințile copiilor. Denunțul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/09/21/21-septembrie-1896-procesul-de-agitatie-din-1896-lectia-de-demnitate-a-satului-romanesc/">21 Septembrie 1896 &#8211; Procesul de agitație din 1896, lecția de demnitate a satului românesc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">La 21 septembrie / 2 octombrie 1896, în sala Tribunalului din Brașov, s-a scris încă o filă din zbuciumata luptă a românilor ardeleni pentru demnitate și libertate. În boxa acuzaților se aflau doi oameni ai satului Tohanul Vechi: părintele G. Tomaș, păstor de suflete, și dascălul N. Pop, semănător de lumină în mințile copiilor.</p>



<p class="has-medium-font-size">Denunțul care i-a adus în fața judecătorilor era unul perfid și mincinos, născut din răutatea și slugărnicia notarului comunal. Preotul era acuzat că ar fi rostit o predică „agitatorică” împotriva națiunii maghiare, iar învățătorul, că ar fi îndemnat poporul la nesupunere față de autorități. Erau acelea vremuri când a rosti un cuvânt de apărare a limbii și a credinței strămoșești era considerat „crimă de stat”, iar dârzenia românilor era prigonită în numele legii.</p>



<p class="has-medium-font-size">Dar adevărul nu poate fi ascuns de mărturii cinstite. Toți fruntașii satului, chemați la judecată ca martori, au ridicat glasul în apărarea preotului și a dascălului lor. Cu o demnitate de neclintit, oamenii au dovedit nevinovăția celor doi, răsturnând minciuna și ura care se împletiseră împotriva lor. Tribunalul a fost silit să îi achite, recunoscând ceea ce era limpede: că în Tohanul Vechi preotul și dascălul erau slujitori ai adevărului, nu agitatori.</p>



<p class="has-medium-font-size">Acest proces nu a fost doar o încercare a doi români nevinovați, ci o mărturie a unității unui sat întreg. Țăranii, fruntașii și martorii, prin curajul lor, au arătat că nicio putere străină nu poate înăbuși conștiința națională atunci când comunitatea stă ca un zid în jurul celor care îi apără ființa.</p>



<p class="has-medium-font-size">Iată cum era redat incidentul în sursele istorice:</p>



<blockquote class="wp-block-quote has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p>&#8220;Procesul de agitație dela 21 Sept. (2 Oct.) 1896. (La Tribunalul din Brașov) Acuzați: G. Tomaș, preot și N. Pop învețător în Tohanul vechiu. Substratul acusei. Au fost denunțați de notarul comunei că preotul ar fi rostit o predică agitatorică contra națiunii maghiare, iar învățătorul ar fi îndemnat la nesupunere cătră autorități. Contrar celor susținute în denunțare, toți fruntașii satului, ascultați ca martori, au dovedit absoluta nevinovăție a acuzaților, care au fost achitați.&#8221;</p>
</blockquote>



<p class="has-medium-font-size">Astăzi, la mai bine de un secol de atunci, lecția procesului de la Brașov rămâne vie: credința, școala și satul românesc sunt temelii de neclintit ale neamului nostru. Atunci când preotul, dascălul și poporul se unesc, nicio prigoană nu poate frânge rădăcinile românismului.</p>



<p class="has-medium-font-size">În memoria lui G. Tomaș și N. Pop, dar și a țăranilor din Tohanul Vechi care au avut tăria de a spune adevărul, trebuie să înțelegem că biruința noastră națională s-a clădit prin asemenea jertfe și prin asemenea solidaritate.</p>



<p class="has-medium-font-size">România de azi datorează acestor oameni nu doar recunoștință, ci și angajamentul de a apăra, la rândul nostru, credința, limba și dreptatea, așa cum au făcut ei în fața unui tribunal străin.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='21 Septembrie 1896 - Procesul de agitație din 1896, lecția de demnitate a satului românesc' data-link='https://glasul.info/2025/09/21/21-septembrie-1896-procesul-de-agitatie-din-1896-lectia-de-demnitate-a-satului-romanesc/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/09/21/21-septembrie-1896-procesul-de-agitatie-din-1896-lectia-de-demnitate-a-satului-romanesc/">21 Septembrie 1896 &#8211; Procesul de agitație din 1896, lecția de demnitate a satului românesc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/09/21/21-septembrie-1896-procesul-de-agitatie-din-1896-lectia-de-demnitate-a-satului-romanesc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>10 Octombrie 1916 &#8211; Masacrul din Gara Bartolomeu, unde 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână</title>
		<link>https://glasul.info/2024/10/10/10-octombrie-1916-masacrul-din-gara-bartolomeu-unde-250-de-militari-romani-sunt-omorati-cu-focuri-de-mitraliera-si-grenade-de-mana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/10/10/10-octombrie-1916-masacrul-din-gara-bartolomeu-unde-250-de-militari-romani-sunt-omorati-cu-focuri-de-mitraliera-si-grenade-de-mana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Oct 2024 15:29:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[10 Octombrie 1916]]></category>
		<category><![CDATA[250 de militari români]]></category>
		<category><![CDATA[focuri de mitralieră]]></category>
		<category><![CDATA[gara Bartolomeu]]></category>
		<category><![CDATA[grenade de mână]]></category>
		<category><![CDATA[MASACRUL]]></category>
		<category><![CDATA[omorâţi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=124312</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 10 Octombrie 1916, aproximativ 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână, în gara Bartolomeu din municipiul Braşov, de trupele germano-ungare. Evenimentul a fost supranumit “Tranșeea morții”. La două zile după intrarea României în război, Brașovul este eliberat de către Armata Română. Aproximativ 250 de soldați români, care...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/10/10/10-octombrie-1916-masacrul-din-gara-bartolomeu-unde-250-de-militari-romani-sunt-omorati-cu-focuri-de-mitraliera-si-grenade-de-mana/">10 Octombrie 1916 &#8211; Masacrul din Gara Bartolomeu, unde 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">La 10 Octombrie 1916, aproximativ 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână, în gara Bartolomeu din municipiul Braşov, de trupele germano-ungare. Evenimentul a fost supranumit “Tranșeea morții”. </p>



<p class="has-medium-font-size">La două zile după intrarea României în război, Brașovul este eliberat de către Armata Română. Aproximativ 250 de soldați români, care rămăseseră fără muniție, au fost uciși cu rafale de mitralieră de către trupele germano-ungare. </p>



<p class="has-medium-font-size">Astăzi, nu doar că monumentul nu mai arată în starea inițială și nu mai are toate piesele componente, nu doar că somnul eroilor a fost deranjat și mormintele lor profanate, dar au existat chiar și proiecte administrative de relocare a monumentului. De manifestări de cinstire și comemorare a acestor eroi care au avut o moarte cumplită nici nu poate fi vorba la Brașov. Doar cei mai în vârstă care au prins vremurile când erau duși când făceau școală de către profesorii lor la monument, își mai amintesc de când în când și lasă câte o floare, o lumânare sau aprind o candelă la acest monument. Administrația locală ignoră cu desăvârșire acești eroi și sacrificiul lor. </p>



<p class="has-medium-font-size">Poate cel mai șocant lucru despre această cumplită crimă de război este faptul că în Imperiul Austro-Ungar s-au tipărit o serie întreagă de cărți poștale distribuite în întreg imperiul, reprezetând fotografiile soldaților români măcelăriți în gara Bartolomeu din Brașov, deci o adevărată apologie a crimei săvârșite de trupele germano-ungare. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img decoding="async" width="744" height="445" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/10/masacrul-gara-Bartolomeu-Br.jpg" alt="" class="wp-image-124315" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/10/masacrul-gara-Bartolomeu-Br.jpg 744w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/10/masacrul-gara-Bartolomeu-Br-300x179.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/10/masacrul-gara-Bartolomeu-Br-640x383.jpg 640w" sizes="100vw" /></figure>
</div>


<p>                 10 Octombrie 1916 &#8211; Masacrul din gara Bartolomeu din Brașov</p>



<p class="has-medium-font-size"> În toamna lui 1920, un reprezentat al societății „Mormintele Eroilor” este trimis la Brașov pentru a se ocupa de îngroparea celor căzuți eroic. Atât comuniștii cât și noii comuniști de dupa 89 construiesc șosele peste mormintele eroilor (șoseaua care leaga Brașovul de Codlea). După anul 2000, un sens giratoriu a fost construit pe locul în care se aflaseră 18 morminte înainte.</p>



<p class="has-medium-font-size">Vezi și:</p>



<p><a href="https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/">Rușine Primăriei USR Brașov! Masacrul din gara Bartolomeu nu a fost comemorat de nimeni!</a></p>



<p><a href="https://www.facebook.com/reel/1537405437000693">https://www.facebook.com/reel/1537405437000693</a></p>



<p><a href="https://www.facebook.com/reel/1537405437000693">https://www.facebook.com/reel/1537405437000693</a></p>


<p style="text-align: center;"><iframe style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fmihai.fandel%2Fposts%2Fpfbid02KU2VKUi6nT6WdKdJPoUyaRVX4v7p2t53KpxQCXntGg1tqhvAtJuydoaoKnin26q1l&amp;show_text=true&amp;width=500" width="500" height="770" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>


<p></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='10 Octombrie 1916 - Masacrul din Gara Bartolomeu, unde 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână' data-link='https://glasul.info/2024/10/10/10-octombrie-1916-masacrul-din-gara-bartolomeu-unde-250-de-militari-romani-sunt-omorati-cu-focuri-de-mitraliera-si-grenade-de-mana/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/10/10/10-octombrie-1916-masacrul-din-gara-bartolomeu-unde-250-de-militari-romani-sunt-omorati-cu-focuri-de-mitraliera-si-grenade-de-mana/">10 Octombrie 1916 &#8211; Masacrul din Gara Bartolomeu, unde 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/10/10/10-octombrie-1916-masacrul-din-gara-bartolomeu-unde-250-de-militari-romani-sunt-omorati-cu-focuri-de-mitraliera-si-grenade-de-mana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Legendele Brașovului: Vlad Țepeș a vrut să le dea foc sașilor brașoveni din cauza unei iubite</title>
		<link>https://glasul.info/2024/07/19/legendele-brasovului-vlad-tepes-a-vrut-sa-le-dea-foc-sasilor-brasoveni-din-cauza-unei-iubite/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/07/19/legendele-brasovului-vlad-tepes-a-vrut-sa-le-dea-foc-sasilor-brasoveni-din-cauza-unei-iubite/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Jul 2024 18:31:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[din cauza]]></category>
		<category><![CDATA[Legendele Brașovului]]></category>
		<category><![CDATA[să le dea foc]]></category>
		<category><![CDATA[sașilor brașoveni]]></category>
		<category><![CDATA[unei iubite]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Țepeș]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=123519</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Vlad Țepeș a avut tangență cu Brașovul atât înainte de domnie cât și după ce a preluat tronul Țării Românești, mai ales datorită legăturii de prietenie și alianței militare și politice care s-a format între el și Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei. Domnitorul Vlad Țepeș ar fi cunoscut-o în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/07/19/legendele-brasovului-vlad-tepes-a-vrut-sa-le-dea-foc-sasilor-brasoveni-din-cauza-unei-iubite/">Legendele Brașovului: Vlad Țepeș a vrut să le dea foc sașilor brașoveni din cauza unei iubite</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Vlad Țepeș a avut tangență cu Brașovul atât înainte de domnie cât și după ce a preluat tronul Țării Românești, mai ales datorită legăturii de prietenie și alianței militare și politice care s-a format între el și Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei. </p>



<p class="has-medium-font-size">Domnitorul Vlad Țepeș ar fi cunoscut-o în anul 1455 pe Katharina Siegel fiica unui țesător sas din Corona (n.r. Brașov). În ajunul Crăciunului anului 1455, Vlad Țepeș ar fi întâlnit mai multe fete care se chinuau să tragă o sanie grea încărcată cu provizii, fete printre care se afla bineințeles și Katharina Siegel. Astfel ar fi cunoscut-o pe Katharina și i-ar fi căzut dragă fata cu cosițe blonde și ochii albaștri. A început o relație interzisă, între doi oameni de etnii și confesiuni religioase diferite, ceea ce a generat mai multe situații tensionate. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="745" height="436" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/04/Vlad-Tepes-glasul-brasov.jpg" alt="29 Aprilie 1459 - Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș" class="wp-image-121955" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/04/Vlad-Tepes-glasul-brasov.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/04/Vlad-Tepes-glasul-brasov-300x176.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/04/Vlad-Tepes-glasul-brasov-640x375.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">29 Aprilie 1459 &#8211; Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size">De relație erau deranjați mai ales negustorii sași din clasa conducătoare a orașului. Bârfele care se răspândeau prin breslele negustorilor și meseriașilor brașoveni ajunseseră prin intermediul neguțătorilor transilvăneni până în apusul Europei, după unii chiar până și la urechile papei de la Roma care a refuzat cu desăvârșire să aprobe o asemenea uniune între o catolică și un schismatic. </p>



<h2 class="wp-block-heading">Vlad Țepeș a vrut să le dea foc sașilor brașoveni din cauza unei iubite</h2>



<p class="has-medium-font-size">Potrivit legendei legate de iubirea clandestină dintre Vlad Țepeș și Katharina Siegel, nevestele negustorilor sași ar fi răpit-o pe Katharina chiar din propria sa casă, au dus-o într-un alt loc ferit unde au umilit-o, au sluțit-o tăindu-i părul în batjocură pentru a o urâți, și i-au aplicat și o corecție fizică pentru a renunța la relația pe care o avea cu Vlad Țepeș. Din această poveste de dragoste interzisă, se spune că s-ar fi născut nu mai puțin de cinci copii, cărora domnitorul muntean le-ar fi purtat de grijă și le-ar fi lăsat moșteniri însemnate.</p>



<p class="has-medium-font-size">Enervat la culme de grozăviile care au ajuns în cele din urmă la urechile domnitorului muntean, Vlad Țepeș a amenințat că va da foc Brașovului dacă iubita nu-i va fi eliberată de îndată. În cele din urmă, prin negociere, Katharina Siegel fost eliberată. Însă animozitatea între negustorii șași și Vlad Țepeș avea să mocnească mereu și să se acutizeze atât de tare până când negustorii sași au pus la punct un plan prin care domnitorul muntean să-și piardă susținerea din partea lui Matei Corvin, regele Ungariei, și să fie arestat sub acuzații minicinoase, fabricate tocmai de aceeași negustori sași care i-au purtat veșnic pică.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Legendele Brașovului: Vlad Țepeș a vrut să le dea foc sașilor brașoveni din cauza unei iubite' data-link='https://glasul.info/2024/07/19/legendele-brasovului-vlad-tepes-a-vrut-sa-le-dea-foc-sasilor-brasoveni-din-cauza-unei-iubite/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/07/19/legendele-brasovului-vlad-tepes-a-vrut-sa-le-dea-foc-sasilor-brasoveni-din-cauza-unei-iubite/">Legendele Brașovului: Vlad Țepeș a vrut să le dea foc sașilor brașoveni din cauza unei iubite</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/07/19/legendele-brasovului-vlad-tepes-a-vrut-sa-le-dea-foc-sasilor-brasoveni-din-cauza-unei-iubite/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>22 Mai 1877 &#8211; La Brașov o mână de femei ținea viu patriotismul românesc</title>
		<link>https://glasul.info/2024/05/22/22-mai-1877-la-brasov-mana-de-femei-tinea-viu-patriotismul-romanesc/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/05/22/22-mai-1877-la-brasov-mana-de-femei-tinea-viu-patriotismul-romanesc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 May 2024 17:18:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[comitet]]></category>
		<category><![CDATA[Maria Nicolau]]></category>
		<category><![CDATA[Reuniunea Femeilor Române]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=122429</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Comitetul de femei din Brașov a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu. Participarea femeilor din Transilvania la marile evenimente istorice care au dus în cele din urmă la nașterea României Mari, în Revoluția de la 1848-1849, în Unirea Principatelor Române, de la 1859, Războiul de Independență al...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/22/22-mai-1877-la-brasov-mana-de-femei-tinea-viu-patriotismul-romanesc/">22 Mai 1877 &#8211; La Brașov o mână de femei ținea viu patriotismul românesc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p><em>Comitetul de femei din Brașov a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu. </em></p>



<p class="has-medium-font-size"><strong><em>Participarea femeilor din Transilvania la marile evenimente istorice care au dus în cele din urmă la nașterea României Mari</em></strong>, în Revoluția de la 1848-1849, în Unirea Principatelor Române,  de la 1859, Războiul de Independență al României din 1877-1878, culminând cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, toată această implicare feminină în lupta pentru salvarea ființei naționale românești din provinciile aflate sub ocupație străină a avut un rol extrem de important. Pentru că de multe ori bărbații erau mânați în luptă tocmai de către aceste femei, pentru că nășteau și creșteau noi luptători pe care îi educau în spirit patriotic. </p>



<h2 class="wp-block-heading">O mână de femei din Brașov a fost implicată și a sprijinit activ toate evenimente istorice majore care au dus la nașterea României Moderne</h2>



<p class="has-medium-font-size">Pe fondul ecoului masacrelor antiromânești din timpul Revoluției din 1848 la inițiativa lui Iacob Mureșianu, alături de fruntașii vieții culturale brașovene: Ioan Popazu, George Barițiu, Andrei Mureșianu, încep să apară primele organizații cultural patrotice de femei la Brașov, Făgăraș și Sibiu. Sunt consemnate istoric implicările acestor organizații de femei din Transilvania în evenimentele legate de Unirea Principatelor Române de la 1859. </p>



<p class="has-medium-font-size">La data de 7 mai 1877 „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Barițiu – <strong><em>„Epistolă respectuoasă către femeile noastre”,</em></strong> prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea armatei române și a răniților de pe front. În presa românească erau relatate frecvent știri și evenimente din Războiul de Independență al României de la 1877.</p>



<p class="has-medium-font-size">În luna mai a anului 1877, s-au organizat mai multe comitete &#8220;pentru ajutorarea soldaților răniți din România&#8221;, adică a soldaților români aflați pe frontul Războiului de Independență al României. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="445" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/Maria-Nicolau-Brasov-1.jpg" alt="" class="wp-image-122435" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/Maria-Nicolau-Brasov-1.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/Maria-Nicolau-Brasov-1-300x180.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/Maria-Nicolau-Brasov-1-640x383.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size">Comitetul de femei din Brașov a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu. </p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">&#8220;A doua zi după constituirea comitetului din  Braşov, la 11/23 mai  1877 femeile române din Făgăraş au format un comitet în vederea ajutorării soldaţilor români răniţi &#8220;pe câmpul băttăliei pentru libertate&#8221;. Comitetul era format din 12 membre având ca preşedintă pe Anastasia Popoescu&#8221;</p>
</blockquote>



<p class="has-medium-font-size">După apelul lui George Barițiu, Sevastiana Mureșianu, nevasta lui Iacob Mureșianu, a aunță printr-o scrisoare publică următoarele:</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">&#8220;Pentru a veni în ajutorul fraților de un sînge care .se află în suferinţe şi cu atât mai vârtos întru ajutorul eroilor români care sângerează în lupta pentru apărarea existenţei naţionale române&#8221; </p>
<cite>Sevastiana Mureșianu</cite></blockquote>



<p class="has-medium-font-size">Sevastiana Mureșianu donează 30 kg de scame şi bandaje, invitând toate &#8220;surorile române&#8221; să-i urmeze exemplul.</p>



<p class="has-medium-font-size">Cu privire la inițiativa româncelor din Sibiu, George Barițiu scria despre comitetul lor care:</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size"><strong><em>„luă asupră-şi primirea şi înaintarea ofertelor destinate pentru cei răniţi. Nu ne îndoim un moment că femeile noastre din alte comune, mai ales urbane, şi chiar rurale, din cele mai mari, vor forma comitete de cîte trei sau cinci inse…”</em></strong></p>
<cite>George Barițiu</cite></blockquote>



<p class="has-medium-font-size">și că exemplul lor să fie urmat și în alte localități transilvănene, îndemnând româncele din Ardeal să oblojească:</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size"><strong><em>„rănile acelor înaintaşi români, fraţi ai noştri”</em></strong>, care&nbsp;<strong><em>„se bat şi-şi varsă sîngele nu din vreo vanitate şi trufie, ci, În sensul cel mai strîns al cuvîntului, pentru existenţa patriei şi a naţiunii”</em></strong>.</p>
<cite>George Barițiu</cite></blockquote>



<p class="has-medium-font-size">Această mână de femei de la Brașov a protestat cu curaj împotriva cruntei asupriri naționale a poporului român de către reprezentanții monarhiei austro-ungare, trimiţând scrisori diferitelor parlamente ale ţărilor din apusul Europei.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><em>&#8220;&#8230;trebuie să dăm dovezi la lume că bărbații noștri care au făcut atîtea jertfe pentru națiune au de dreapta lor soții demne de mărinimitatea lor. &#8220;</em></p>
<cite>Maria Nicolau</cite></blockquote>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">&#8220;Noi, mamele, suntem talpa şi fîntîna vieţii sociale. Prin laptele nostru se nutresc regii şi şerbii, principii şi cerşetorii, copiii şi supuşii. Şi, o ! Cit de mult depinde fericirea naţiunii şi a statului de la buna creştere casnică, care cu toate că natura ni-o asămănat în inima noastră şi religia ea dat o ctirecţiune socială între noi, ea totuşi după cerinţele veacului de acum aşteaptă o mai mare perfecţiune care pentru partea mai scăpătată în &#8211; mijlocul naţiunei noastre -pînă acum a fost cu totul neposibilă&#8221;</p>
<cite>Maria Nicolau, primul președinte al Reuniunii Femeilor Române de la Brașov</cite></blockquote>



<p class="has-medium-font-size">La început aceste comitete ale femeilor au acționat în secret, clandestin, în &#8220;ilegalitate&#8221;, ele fiind mereu în pericol de dizolvare din cauza dictaturii administrației austro-ungare. <strong>Reuniunea Femeilor Române de la Brașov</strong> a fost prima organizație de femei din Transilvania fondată în anul <strong>1850</strong>, la Brașov, ce a activat în perioada 1850-1918. Maria Nicolau este numită prima președintă a acestei societăți feminine. </p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='22 Mai 1877 - La Brașov o mână de femei ținea viu patriotismul românesc' data-link='https://glasul.info/2024/05/22/22-mai-1877-la-brasov-mana-de-femei-tinea-viu-patriotismul-romanesc/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/22/22-mai-1877-la-brasov-mana-de-femei-tinea-viu-patriotismul-romanesc/">22 Mai 1877 &#8211; La Brașov o mână de femei ținea viu patriotismul românesc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/05/22/22-mai-1877-la-brasov-mana-de-femei-tinea-viu-patriotismul-romanesc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>24 Mai &#8211; Conferință la Brașov: &#8220;Sfinții eroi anti-comuniști&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2024/05/22/24-mai-conferinta-la-brasov-sfintii-eroi-anti-comunisti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/05/22/24-mai-conferinta-la-brasov-sfintii-eroi-anti-comunisti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 May 2024 16:08:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[Amfilohie Brânză]]></category>
		<category><![CDATA[Conferință la Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[Sfinții eroi anti-comuniști]]></category>
		<category><![CDATA[Stavrofora Justina Bujor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=122426</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Vineri, 24 mai 2024, la Casa Armatei din Brașov la ora 18:30, are loc Conferința &#8220;Sfinții eroi anti-comuniști&#8221; organizată de către Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR Brașov), Filiala Brașov. Printre vorbitori se vor afla Protos. Amfilohie Brânză, Stavrofora Justina Bujor, stareța mănăstirii Paltin din satul Petru Vodă, doamna Maria Trifan, dar și pe studentul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/22/24-mai-conferinta-la-brasov-sfintii-eroi-anti-comunisti/">24 Mai &#8211; Conferință la Brașov: &#8220;Sfinții eroi anti-comuniști&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Vineri, 24 mai 2024, la Casa Armatei din Brașov la ora 18:30, are loc <strong><em>Conferința &#8220;Sfinții eroi anti-comuniști&#8221;</em></strong> organizată de către Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR Brașov), Filiala Brașov. Printre vorbitori se vor afla Protos. Amfilohie Brânză, Stavrofora Justina Bujor, stareța mănăstirii Paltin din satul Petru Vodă, doamna Maria Trifan, dar și pe studentul Gabriel – Andrei Timofte.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">&#8220;&#8221;Dar noi trăim și ducem în sufletele noastre mirul de pe frunțile celor care au murit. Inimile lor bat în inimile noastre și visurile lor de biruință sunt visurile noastre pentru ziua de mâine. &#8220;</p>



<p class="has-medium-font-size">(Pr. Dimitrie Bejan, Amintiri din captivitate)</p>



<p class="has-medium-font-size">La împlinirea celor 30 de ani de activitate neîntreruptă a filialei noastre, avem bucuria de a vă anunța *prima conferință* dedicată sfinților din temnițele comuniste organizată de ASCOR Brașov!</p>



<p class="has-medium-font-size"><a></a>Vineri, 24 mai, ne vom întâlni la Casa Armatei începând cu orele 18:30 pentru a cunoaște mai bine lupta eroilor anticomuniști ai neamului românesc.</p>



<p class="has-medium-font-size">Îi vom avea în mijlocul nostru pe Protos. Amfilohie Brânză, pe Stavrofora Justina Bujor, stareța mănăstirii Paltin din satul Petru Vodă, doamna Maria Trifan, dar și pe studentul Gabriel &#8211; Andrei Timofte, care ne vor pune la inimă un cuvânt de folos și vor răspunde întrebărilor noastre pe această temă.</p>



<p class="has-medium-font-size">Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!&#8221;</p>
<cite>ASCOR Brașov</cite></blockquote>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='24 Mai - Conferință la Brașov: &quot;Sfinții eroi anti-comuniști&quot;' data-link='https://glasul.info/2024/05/22/24-mai-conferinta-la-brasov-sfintii-eroi-anti-comunisti/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/22/24-mai-conferinta-la-brasov-sfintii-eroi-anti-comunisti/">24 Mai &#8211; Conferință la Brașov: &#8220;Sfinții eroi anti-comuniști&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/05/22/24-mai-conferinta-la-brasov-sfintii-eroi-anti-comunisti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Într-un cartier din Brașov &#8220;ninge&#8221; cu bobițe de polistiren de pe un șantier fără plase de protecție</title>
		<link>https://glasul.info/2023/12/07/intr-un-cartier-din-brasov-ninge-cu-bobite-de-polistiren-de-pe-un-santier-fara-plase-de-protectie/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/12/07/intr-un-cartier-din-brasov-ninge-cu-bobite-de-polistiren-de-pe-un-santier-fara-plase-de-protectie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Dec 2023 08:39:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[Avantgarden]]></category>
		<category><![CDATA[Bartolomeu]]></category>
		<category><![CDATA[bobițe de polistiren]]></category>
		<category><![CDATA[cartier din Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[fără plase de protecție]]></category>
		<category><![CDATA[ninge]]></category>
		<category><![CDATA[șantier]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=121506</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Este vorba de cartierul Avantgarden, Bartolomeu, Brașov. Garda de mediu nu răspunde deși s-a încercat contactarea ei de mai multe ori. Am fost contactați de o doamnă din cartierul Avantgarden, Bartolomeu din Brașov, care se plânge de poluarea cu polistiren de la blocurile aflate în construcție în Avantgarden, Bartolomeu, Brașov, construite fără plase de protecție....</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/12/07/intr-un-cartier-din-brasov-ninge-cu-bobite-de-polistiren-de-pe-un-santier-fara-plase-de-protectie/">Într-un cartier din Brașov &#8220;ninge&#8221; cu bobițe de polistiren de pe un șantier fără plase de protecție</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Este vorba de cartierul Avantgarden, Bartolomeu, Brașov. Garda de mediu nu răspunde deși s-a încercat contactarea ei de mai multe ori. Am fost contactați de o doamnă din cartierul Avantgarden, Bartolomeu din Brașov, care se plânge de poluarea cu polistiren de la blocurile aflate în construcție în Avantgarden, Bartolomeu, Brașov, construite fără plase de protecție. Bobițele de polistiren rezultate în urma construcției sunt luate de vânt, duse în casele oamenilor, le intră în mașinile din fața blocului din parcare atunci când deschid portierele, spațiul verde din jurul blocului a fost invadat de bobițe de polistiren care arată ca o zăpadă artificială, nemulțumind locatarii din zonă. </p>



<p class="has-medium-font-size">Brașoveanca ni s-a plâns că deși a sunat de mai multe ori la Garda de Mediu Brașov, niciodată nu i-a răspuns nimeni și nu știe ce să mai facă pentru a rezolva situația supărătoare cu bobițele de polistiren care intră peste tot și sunt duse de vânt peste tot spațiul verde de lângă blocul în care locuiește ea și familia ei. </p>



<p class="has-medium-font-size">Situația este des întâlnită pe șantiere, însă aici a ajuns deja să deranjeze și să polueze până la disperare locatarii blocurilor învecinate cu blocurile aflate acum în construcție.</p>



<p class="has-text-align-center"><iframe loading="lazy" title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/yuYs7j4QQXg?si=P5ATKajcmZP8GY-f" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>



<p class="has-medium-font-size">Situația este și mai supărătoare prin lipsa de reacție și de implicare a autorităților care ignoră problema și nimeni de la Garda de Mediu Brașov nu răspunde de mai multe zile la telefoanele puse la dispoziție de către instituție.</p>



<div class="wp-block-envira-envira-gallery">[envira-gallery id=&#8217;121508&#8242;]</div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Într-un cartier din Brașov &quot;ninge&quot; cu bobițe de polistiren de pe un șantier fără plase de protecție' data-link='https://glasul.info/2023/12/07/intr-un-cartier-din-brasov-ninge-cu-bobite-de-polistiren-de-pe-un-santier-fara-plase-de-protectie/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/12/07/intr-un-cartier-din-brasov-ninge-cu-bobite-de-polistiren-de-pe-un-santier-fara-plase-de-protectie/">Într-un cartier din Brașov &#8220;ninge&#8221; cu bobițe de polistiren de pe un șantier fără plase de protecție</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/12/07/intr-un-cartier-din-brasov-ninge-cu-bobite-de-polistiren-de-pe-un-santier-fara-plase-de-protectie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(VIDEO) La Cetatea Făgăraș se încalcă legea 75/1994 care reglementează arborarea drapelului Național</title>
		<link>https://glasul.info/2023/10/13/video-la-cetatea-fagaras-se-incalca-legea-75-1994-care-reglementeaza-arborarea-drapelului-national/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/10/13/video-la-cetatea-fagaras-se-incalca-legea-75-1994-care-reglementeaza-arborarea-drapelului-national/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Oct 2023 18:09:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[arborarea drapelului Național]]></category>
		<category><![CDATA[Cetatea Făgăraș]]></category>
		<category><![CDATA[legea 75/1994]]></category>
		<category><![CDATA[reglementează]]></category>
		<category><![CDATA[se încalcă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=121036</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Tocmai la Făgăraș, acolo unde pădurile din zonă încă își mai amintesc de luptele partizanilor anticomuniști care au luptat pentru apărarea identității românești, acolo activând unii dintre cei mai greu de depistat și de prins dintre partizanii care au luptat cu arma în mână pentru neatârnarea neamului românesc și pentru valorile sale identitare, se încalcă...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/10/13/video-la-cetatea-fagaras-se-incalca-legea-75-1994-care-reglementeaza-arborarea-drapelului-national/">(VIDEO) La Cetatea Făgăraș se încalcă legea 75/1994 care reglementează arborarea drapelului Național</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Tocmai la Făgăraș, acolo unde pădurile din zonă încă își mai amintesc de luptele partizanilor anticomuniști care au luptat pentru apărarea identității românești, acolo activând unii dintre cei mai greu de depistat și de prins dintre partizanii care au luptat cu arma în mână pentru neatârnarea neamului românesc și pentru valorile sale identitare, se încalcă legea 75/1994 care reglementează arborarea drapelului Național.  </p>



<p class="has-medium-font-size">Cum administrarea Cetății Făgăraș este împărțită între Primăria Făgăraș și Consiliul Județean Brașov, ambele instituții se fac vinovate de ceea ce se întâmplă acolo și cum arată drapelul național arborat lângă cetate. Cetățenii din Făgăraș care ne-au trimis imaginile cu steagul național de la cetate, rupt și murdar, zdrențuit, s-au referit la ambele ca fiind niște instituții &#8220;de stat degeaba&#8221;, plătite cu nemeritat de mulți bani publici.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?</strong></h2>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Citiți și: <a href="https://glasul.info/2018/11/20/sindromul-slugoiului-indobitocit-garda-austriaca-la-cetatea-alba-iulia-si-habsburga-la-cetatea-fagaras/">Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?</a></p>



<p class="has-medium-font-size">La aceeași cetate unde se manifestă sindromul slugoiului îndobitocit, cu gardă habsburgică la Cetatea Făgăraș, acum vedem cum este batjocorit un simbol național, steagul României. Așa sunt întâmpinați turiștii care vin la Cetatea Făgăraș, cu un steag al unui stat care pare în disoluție, care pare pe moarte și unde drapelul național nu mai este respectat? </p>


<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/W_tb1jjn10E?si=hHXNgfLoMwVOIrdv" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size">DA! Pentru cei care nu au știut, așa cum la cetățile din Alba Iulia și Timișoara defilează gărzile austriece, tot așa și la Cetatea Făgăraș defilează o gardă habsburgică, într-o continuă sfidare a istoriei neamului românesc și a suferințelor îndurate secole la rând din pricina regimurilor habsburg, iar mai apoi  austro-ungar.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="800" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/10/Cetatea-Fagaras-00.png" alt="" class="wp-image-121038" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/10/Cetatea-Fagaras-00.png 600w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/10/Cetatea-Fagaras-00-225x300.png 225w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/10/Cetatea-Fagaras-00-540x720.png 540w" sizes="auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px" /></figure>
</div><div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='(VIDEO) La Cetatea Făgăraș se încalcă legea 75/1994 care reglementează arborarea drapelului Național' data-link='https://glasul.info/2023/10/13/video-la-cetatea-fagaras-se-incalca-legea-75-1994-care-reglementeaza-arborarea-drapelului-national/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/10/13/video-la-cetatea-fagaras-se-incalca-legea-75-1994-care-reglementeaza-arborarea-drapelului-national/">(VIDEO) La Cetatea Făgăraș se încalcă legea 75/1994 care reglementează arborarea drapelului Național</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/10/13/video-la-cetatea-fagaras-se-incalca-legea-75-1994-care-reglementeaza-arborarea-drapelului-national/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rușine Primăriei USR Brașov! Masacrul din gara Bartolomeu nu a fost comemorat de nimeni!</title>
		<link>https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 11 Oct 2023 13:07:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[comemorat]]></category>
		<category><![CDATA[de nimeni]]></category>
		<category><![CDATA[gara Bartolomeu]]></category>
		<category><![CDATA[MASACRUL]]></category>
		<category><![CDATA[nu a fost]]></category>
		<category><![CDATA[Rușine Primăriei]]></category>
		<category><![CDATA[USR Brașov]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=120975</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 10 Octombrie 1916 avea loc Masacrul din Gara Bartolomeu din Brașov sau așa cum a fost numită această tragedie în presa vremii, “Tranșeea morții”. La 10 Octombrie 1916, 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână, în gara Bartolomeu din municipiul Braşov, de trupele germano-ungare. Evenimentul a fost...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/">Rușine Primăriei USR Brașov! Masacrul din gara Bartolomeu nu a fost comemorat de nimeni!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">La 10 Octombrie 1916 avea loc Masacrul din Gara Bartolomeu din Brașov sau așa cum a fost numită această tragedie în presa vremii, “Tranșeea morții”. La 10 Octombrie 1916, 250 de militari români sunt omorâţi cu focuri de mitralieră şi grenade de mână, în gara Bartolomeu din municipiul Braşov, de trupele germano-ungare. Evenimentul a fost supranumit “Tranșeea morții”: 250 de soldați români, care rămăseseră fără muniție, au fost uciși cu rafale de mitralieră de către trupele germano-ungare. </p>



<p class="has-medium-font-size">Ca și cum evenimentul în sine nu ar fi fost destul de macabru, propaganda maghiară de război a decis<em> s</em>ă publice<em> &#8220;un tiraj de carti postale ilustrate (de propagandă) pozele fiind făcute la 24 de ore de la consumarea acestei atrocități.</em>&#8220;. </p>



<p class="has-medium-font-size">Dacă în anii comunismului unii dintre brașoveni își mai amintesc cum erau duși de la școli pentru a depune coroane de flori la acest monument al eroilor care au luptat pentru ca acum un nimeni ca Allen Coliban să poată fi primar într-un oraș istoric din centrul României, în mandatul acestui USR-ist s-a uitat complet de jertfele soldaților români care au eliberat Brașovul de sub ocupație militară străină.</p>


<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/ZLLHszOswX8?si=vA9ivwjnsGNh5RaB" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size"> Ieri, 10 octombrie 2023, în afară de câteva candele mici aprinse de câțiva brașoveni care și-au adus aminte de sacrificiul înaintașilor noștri, nu era niciun semn în jurul monumentului soldaților români căzuți într-un masacru îngrozitor în gara din Bartolomeu. Interesant este însă că primarul USR al Brașovului a iluminat acum doi ani literele de pe Tâmpa în culorile steagului Ungariei.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="730" height="430" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/08/Brasov-Tampa-Ungaria-1.jpg" alt="Primăria Brașov se crede în Ungaria: a vopsit literele de pe Tâmpa în culorile steagului Ungariei,Foto: Facebook / Primăria Municipiului Braşov" class="wp-image-120016" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/08/Brasov-Tampa-Ungaria-1.jpg 730w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/08/Brasov-Tampa-Ungaria-1-300x177.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/08/Brasov-Tampa-Ungaria-1-640x377.jpg 640w" sizes="auto, (max-width: 730px) 100vw, 730px" /><figcaption class="wp-element-caption">Primăria Brașov se crede în Ungaria: a vopsit literele de pe Tâmpa în culorile steagului Ungariei,Foto: Facebook / Primăria Municipiului Braşov</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Citiți și: <a href="https://glasul.info/2021/08/21/primaria-brasov-se-crede-in-ungaria-a-iluminat-literele-de-pe-tampa-in-culorile-steagului-ungariei/">Primăria Brașov se crede în Ungaria: a iluminat literele de pe Tâmpa în culorile steagului Ungariei</a></p>


<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fmihai.fandel%2Fposts%2Fpfbid0KLHb5x8rvSnTWuwzZcZQtuFp7ikxKEbVR9x7rWcFLw7wnRTjiwGn7FUpkqSVd4opl&amp;show_text=true&amp;width=500" width="500" height="792" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<div class="one_half">
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&#038;aff_code=30254c874&#038;unique=731158c82&#038;redirect_to=https%253A//www.librariadelfin.ro/carte/prima-scoala-romaneasca-din-scheii-brasovului-vasile-oltean--i62617" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://librariadelfin.ro/site_img/products/400/2019/09/prima-scoala-romaneasca-din-scheii-brasovului---vasile-oltean.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br /> Prima scoala romaneasca din Scheii Brasovului &#8211; Vasile Oltean</a></center> </div>
</div>


<p class="has-medium-font-size">Revoltătoare este și starea deplorabilă a acestui monument precum și ceea ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei sale:</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">&#8220;În toamna lui 1920, un reprezentat al societății „Mormintele Eroilor” este trimis la Brașov pentru a se ocupa de îngroparea celor căzuți eroic</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Atât comunistii cat si noii comunisti de dupa 89 construiesc sosele peste mormintele eroilor (soseaua care leaga Brașovul de Codlea).</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">După anul 2000, un sens giratoriu a fost construit pe locul în care se aflaseră 18 morminte înainte.&#8221;</p>



<p>PS: după o asemenea tragedie, după atâta sânge nevinovat vărsat pentru a putea fi unul precum Allen Coliban acum primar în Brașov, ieri 10 octombrie 2023, niciun eveniment, nicio comemorare nimic organizată de nimeni la monumentul acestor soldați români uciși. Singurele semne ale trecerii pe acolo a unor români care și-au amintit de sacrificiul lor erau câteva candele și lumânări aprinse în fața monumentului.</p>



<p>RUȘINE Allen Coliban! Rușine Brașov!</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Rușine Primăriei USR Brașov! Masacrul din gara Bartolomeu nu a fost comemorat de nimeni!' data-link='https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/">Rușine Primăriei USR Brașov! Masacrul din gara Bartolomeu nu a fost comemorat de nimeni!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/10/11/rusine-primariei-usr-brasov-masacrul-din-gara-bartolomeu-nu-a-fost-comemorat-de-nimeni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță  &#8220;altfel&#8221; decât celelalte</title>
		<link>https://glasul.info/2023/09/21/dati-o-mana-de-ajutor-gradinitei-sf-ecaterina-din-brasov-o-gradinita-altfel-decat-celelalte/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/09/21/dati-o-mana-de-ajutor-gradinitei-sf-ecaterina-din-brasov-o-gradinita-altfel-decat-celelalte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Sep 2023 09:45:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[Dați o mână]]></category>
		<category><![CDATA[de ajutor]]></category>
		<category><![CDATA[din Brașov]]></category>
		<category><![CDATA[Grădinița Sf. Ecaterina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=120495</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Grădinița ortodoxă &#8220;Sfânta Ecaterina&#8221; din Brașov &#8220;a apărut din dorința de a le dărui copiilor un mediu cald și liniștit în care să se simtă iubiți, respectați și înțeleși, un loc în care se pot dezvolta afectiv, intelectual ți spiritual pentru a deveni oameni maturi, cu un caracter adevărat.&#8221;. Așa se descrie grădinița din Brașov...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/09/21/dati-o-mana-de-ajutor-gradinitei-sf-ecaterina-din-brasov-o-gradinita-altfel-decat-celelalte/">Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță  &#8220;altfel&#8221; decât celelalte</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Grădinița ortodoxă &#8220;Sfânta Ecaterina&#8221; din Brașov <strong><em>&#8220;a apărut din dorința de a le dărui copiilor un mediu cald și liniștit în care să se simtă iubiți, respectați și înțeleși, un loc în care se pot dezvolta afectiv, intelectual ți spiritual pentru a deveni oameni maturi, cu un caracter adevărat.&#8221;</em></strong>. Așa se descrie grădinița din Brașov pe site-ul său de prezentare <a href="https://www.gradinitasfantaecaterina.ro/misiunea-noastra/">gradinitasfantaecaterina.ro</a>. </p>



<p class="has-medium-font-size">Este o grădiniță  &#8220;altfel&#8221;, unde copiii sunt înconjurați cu multă dragoste sufletească și creștinească, o grădiniță non-profit, unde părinții nu trebuie să-și întoarcă buzunarele pe dos pentru a-și permite să-și trimită copiii la grădiniță. Dar poate cel mai important lucru pe care îl oferă Grădinița ortodoxă &#8220;Sfânta Ecaterina&#8221; din Brașov este educația: copiii sunt educați în spiritul etosului românesc, sunt educați să iubească credința strămoșească, portul popular românesc, tradițiile noastre ancestrale, sărbătorile noastre românești. Sunt educați să crească și să se dezvolte ca niște români adevărați, care să-și iubească rădăcinile, să iubească tradiția și cultura românească. </p>



<p class="has-medium-font-size">Ei bine, funcționând ca o grădiniță non-profit, Grădinița ortodoxă &#8220;Sfânta Ecaterina&#8221; din Brașov cu peste 15 ani de experiență, cu 7 cadre didactice cu peste 300 de părinți mulțumiți și peste 500 de copii fericiți are acum nevoie de sprijinul dumneavoastră. Schimbările economice din ultima vreme au început să afecteze până și astfel de unități de învățământ și conducerea grădiniței nu vrea să pună povara financiară pe umerii părinților acestor copii.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="418" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-02.jpg" alt="" class="wp-image-120498" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-02.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-02-300x169.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-02-640x360.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță &#8220;altfel&#8221; decât celelalte, Foto: Facebook / Gradinita ortodoxa &#8220;Sfanta Ecaterina&#8221; Brasov</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size">Orice ajutor financiar e binevenit pentru această grădiniță care de ani buni suplinește cu succes rolul pe care ar fi trebuit să-l aibă niște instituții bine finanțate de către statul român. Copiii care merg la această grădiniță vor deveni cu totul și cu totul altceva decât copiii din grădinițele unde a început să se infiltreze neomarxismul și propaganda globalistă.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="900" height="691" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-cont-900x691.jpg" alt="" class="wp-image-120499" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-cont-900x691.jpg 900w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-cont-300x230.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-cont-768x589.jpg 768w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-cont-640x491.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-cont.jpg 1152w" sizes="auto, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Acesta este contul bancar al Grădiniței ortodoxe &#8220;Sfânta Ecaterina&#8221; din Brașov</figcaption></figure>
</div>

<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="557" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-01.jpg" alt="" class="wp-image-120500" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-01.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-01-300x225.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-01-640x480.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță &#8220;altfel&#8221; decât celelalte, Foto: Facebook / Gradinita ortodoxa &#8220;Sfanta Ecaterina&#8221; Brasov</figcaption></figure>
</div>

<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="557" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-00.jpg" alt="" class="wp-image-120502" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-00.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-00-300x225.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/Gradinita-Sf-Ecaterina-00-640x480.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță &#8220;altfel&#8221; decât celelalte, Foto: Facebook / Gradinita ortodoxa &#8220;Sfanta Ecaterina&#8221; Brasov</figcaption></figure>
</div><div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță &quot;altfel&quot; decât celelalte' data-link='https://glasul.info/2023/09/21/dati-o-mana-de-ajutor-gradinitei-sf-ecaterina-din-brasov-o-gradinita-altfel-decat-celelalte/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/09/21/dati-o-mana-de-ajutor-gradinitei-sf-ecaterina-din-brasov-o-gradinita-altfel-decat-celelalte/">Dați o mână de ajutor Grădiniței Sf. Ecaterina din Brașov, o grădiniță  &#8220;altfel&#8221; decât celelalte</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/09/21/dati-o-mana-de-ajutor-gradinitei-sf-ecaterina-din-brasov-o-gradinita-altfel-decat-celelalte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
