libris.ro

Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?

Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?

Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?

Preambul: Tot din istoria acestui teritoriu mai fac parte și năvălirea mongolă, vremelnicile stăpâniri ale pecenegilor, cumanilor sau iașilor. De ce atâta discriminare? De ce doar o gardă austriacă la Alba Iulia și una habsburgă la Făgăraș? De ce nu și una otomană, cumană sau pecenegă?

Cetatea Făgărașului a fost cucerită de Mihai Viteazul în anul 1599 și dăruită soției sale, Doamna Stanca, devenind domeniu al princepelui și locul în care familia își adăpostea tezaurul domnesc. 

Cu toate că la un moment dat în istoria românilor Cetatea Făgărașului era cunoscută sub numele de Cetatea „Mihai Viteazul”, acum garda cetății constituită printr-o hotărâre a consiliului local este formată din 10 pedestrași cu replici ale unor uniforme / armuri din sec al XVII-lea, dar care duc cu gândul mai degrabă la trupele habsburge care au ținut sub teroare și asuprire populația românească de pe aceste locuri.

Mai mult, ca batjocura să fie completă, primul schimb de gardă s-a făcut într-o zi de marți, pe 1 Decembrie 2015, garda Cetății Făgăraș fiind constituită printr-o hotărâre a consiliului local Făgăraș, întrunit în ședința solemnă de Ziua României.

Simbolistică secesionistă? Cetatea Făgărașului, capitala principatului Transilvania

În timpul secolului al XVII-lea, timp de decenii bune, Cetatea Făgărașului a fost practic capitala principatului Transilvania, reședință a principilor transilvăneni și locul în care Dieta Transilvaniei s-a reunit în cel puțin 11 rânduri.

Cetatea Făgărașului (imagine interbelică) - Cetatea "Mihai Viteazul"
Cetatea Făgărașului (imagine interbelică) – Cetatea „Mihai Viteazul”

Pretextul e același ca și la Alba Iulia: promovare turistică, atragere de turiști, captarea interesului asupra istoriei acestor locuri, etc Dar de ce să se limiteze doar la acest reper temporal? De ce nu și o gardă de turci, de tătari și orice neamuri au mai invadat sau ocupat temporar acest spațiu românesc?

La câte seminții au invadat sau stăpânit vremelnic diferite zone ale spațiului etnic românesc, de ce ne-am limita doar la gărzi austriece și habsburge? Dacă tot e să atragem atenția, am putea veni oricând și cu variante mult mai exotice…

Nota noastră: După ce bisericile şi mănăstirile Făgăraşului au fost dărâmate cu tunurile tocmai de astfel de siluete sinistre, este o blasfemie să pui zilnic în scenă un asemenea spectacol macabru.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.



Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info