RSS

De ce-o fi oare cel mai apreciat…

Aceasta este harta a…

Sute de români au protestat la B…

Peste 500 de persoan…

Ghid de manipulare: în ce hal de…

Până unde a putut aj…

Alexandru Cumpănașu despre Alian…

Dacă n-au reușit rup…

Cine sunt progresiștii de la Zia…

Râul Bahlui din Iași…

Guvernul României a donat Republ…

Bradul înalt de apro…

Alina Mungiu-Pippidi: "Cine treb…

Proiectul "România e…

"Anticorupția", o mare afacere p…

Mălin Bot continuă r…

Un bust al lui Avram Iancu, dezv…

Miercuri, 5 decembri…

Iohannis desființat de un jurnal…

Jurnalistul Cornel N…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?

Print Friendly, PDF & Email

Sindromul slugoiului îndobitocit: gardă austriacă la Cetatea Alba Iulia, și habsburgă la Cetatea Făgăraș!?

Preambul: Tot din istoria acestui teritoriu mai fac parte și năvălirea mongolă, vremelnicile stăpâniri ale pecenegilor, cumanilor sau iașilor. De ce atâta discriminare? De ce doar o gardă austriacă la Alba Iulia și una habsburgă la Făgăraș? De ce nu și una otomană, cumană sau pecenegă?

Cetatea Făgărașului a fost cucerită de Mihai Viteazul în anul 1599 și dăruită soției sale, Doamna Stanca, devenind domeniu al princepelui și locul în care familia își adăpostea tezaurul domnesc. 

Cu toate că la un moment dat în istoria românilor Cetatea Făgărașului era cunoscută sub numele de Cetatea “Mihai Viteazul”, acum garda cetății constituită printr-o hotărâre a consiliului local este formată din 10 pedestrași cu replici ale unor uniforme / armuri din sec al XVII-lea, dar care duc cu gândul mai degrabă la trupele habsburge care au ținut sub teroare și asuprire populația românească de pe aceste locuri.

Mai mult, ca batjocura să fie completă, primul schimb de gardă s-a făcut într-o zi de marți, pe 1 Decembrie 2015, garda Cetății Făgăraș fiind constituită printr-o hotărâre a consiliului local Făgăraș, întrunit în ședința solemnă de Ziua României.

Simbolistică secesionistă? Cetatea Făgărașului, capitala principatului Transilvania

În timpul secolului al XVII-lea, timp de decenii bune, Cetatea Făgărașului a fost practic capitala principatului Transilvania, reședință a principilor transilvăneni și locul în care Dieta Transilvaniei s-a reunit în cel puțin 11 rânduri.

Cetatea Făgărașului (imagine interbelică) - Cetatea "Mihai Viteazul"

Cetatea Făgărașului (imagine interbelică) – Cetatea “Mihai Viteazul”

Pretextul e același ca și la Alba Iulia: promovare turistică, atragere de turiști, captarea interesului asupra istoriei acestor locuri, etc Dar de ce să se limiteze doar la acest reper temporal? De ce nu și o gardă de turci, de tătari și orice neamuri au mai invadat sau ocupat temporar acest spațiu românesc?

La câte seminții au invadat sau stăpânit vremelnic diferite zone ale spațiului etnic românesc, de ce ne-am limita doar la gărzi austriece și habsburge? Dacă tot e să atragem atenția, am putea veni oricând și cu variante mult mai exotice…

Nota noastră: După ce bisericile şi mănăstirile Făgăraşului au fost dărâmate cu tunurile tocmai de astfel de siluete sinistre, este o blasfemie să pui zilnic în scenă un asemenea spectacol macabru.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline