Hristo Botev ( Христо Ботев) a fost un poet și revoluționar bulgar. Începând cu anul 1865 și-a petrecut următorii 2 ani predând în Odesa și Basarabia. Din motive financiare și politice, a optat să se refugieze România, la acea vreme, România fiind un azil pentru mulți exilați bulgari. Hristo Botev a sosit la Giurgiu, la sfârșitul lunii septembrie 1867. Acolo, a luat rapid legătura cu emigranții bulgari, inclusiv cu Hadzhi Dimitar și cu câțiva membri ai chetei pe care Filip Totyu și Panayot Hitov o formaseră în anul precedent. O vreme a locuit într-o moară abandonată lângă București cu Vasil Levski, liderul Comitetelor Secrete de Rezistență Bulgare, iar cei doi au devenit inițial prieteni apropiați.

Fiind foarte influențat de revoluționarii bulgari ce trăiau în România, Botev duce o viață tipică pentru un revoluționar. A fost privat în mod constant de drepturi/benificii și chiar de casă. Pentru mult timp, a locuit într-o moară abandonată de lângă București, împreună cu Vasil Levski, conducătorul insurgențelor bulgărești. Ei doi devin prieteni apropiați. Mai târziu, avea să descrie această perioadă în lucrările sale.

Din 1869 până în 1871, devine editor la ziarul emigranților revoluționari pe nume „Cuvântul emigranților bulgari” („Duma na bulgarskite emigranti”), unde a început să-și publice operele sale lirice timpurii. În urma colaborării strânse cu revoluționarii ruși, Botev începe să lucreze pentru ziarul „Libertatea” („Svoboda”), editat de un scriitor eminent și revoluționar – Liuben Karavelov. În 1873, a editat, de asemenea, ziarul satiric „Ceasul deșteptător” („Budilnik”), care nu făcea parte din mișcările revoluționare.

“Duma na bulgarskie emigranti” este primul ziar al lui Hristo Botev (precum și printre primele ziare bulgare în general), publicat la 10 iunie 1871 la Brăila. Motto-ul ziarului era “Adevărul este sfânt, libertatea este bună!”. În primul număr al articolului său, Botev face apel la o luptă simultană pentru libertatea națională și socială și pune speranțe în emigrația bulgară, care ar trebui să se pregătească “pentru noi lovituri”.

Răscoala antiotomană din Bulgaria din 1876

Timp de o lună și sașe zile, între 20 aprilie și 26 mai 1876, în Bulgaria s-a desfășurat o insurecție, o răscoală antiotomană. În noiembrie 1875, activiștii din Comitetul Revoluționar Bulgar (BCRC) s-au întâlnit la Giurgiu, în România, și au decis că situația politică din Bulgaria era potrivită pentru o răscoală antiotomană. Comitetul Revoluționar Bulgar (BCRC), localizat în România, avea ca scop pregătirea revoluționarilor bulgari pentru viitoarele acțiunii împotriva ocupației otomane.

Botev a conceput un plan ingenios de trecere pe teritoriul otoman fără a alerta imediat autoritățile române sau otomane. Rebelii, deghizați în grădinari, s-au îmbarcat în grupuri în porturile românești Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia, Bechet pe vaporul de pasageri austro-ungar Radetzky. Când ultimul grup s-a îmbarcat la Bechet, rebelii și-au recuperat armele ascunse și au preluat controlul navei (acest incident a fost comemorat mai târziu într-un poem și cântec popular).

“Acțiunea a început în anul 1876. Rebelii înarmați sărăcăcios, dar cu un curaj și altruism ieșit din comun, împotriva trupelor otomane obișnuite și împotriva a basi-bazoks. Revolta a fost înăbușită cu o cruzime extremă. Mai multe mii de bărbați, femei și copii au fost măcelăriți, mii au fost exilați în Asia Minor și mulți alții și-au părăsit casele. Tragedia a oripilat și indignat opinia publică din toată lumea.

Botev a urmărit evenimentele fatale și a decis să se alăture camarazilor săi în luptă. Pentru asta a compus un detașament format din 205 revoluționari (Cheta), numai unii dintre ei deținând experiență militară. În timp ce Botev rămâne conducător oficial/voievod, pentru postul de comandant militar a fost ales activistul revoluționar Nicola Voinvski (1849-1876), ce a studiat anterior la liceul militar Nikolaev și a servit în armata rusă ca locotenent, așadar având pregătirea militară necesară. În subordinea sa se află un alt revoluționar faimos, Nikola Simon-Kuruto (1845-1876). Pentru a susține revolta, Botev a creat un plan să traverseze în siguranță Dunărea fără a afla autoritățile române, de frică că i-ar putea opri.Toată viața sa, Botev și-a inspirat camarazii cu pasiunea sa pentru libertate și ultima sa acțiune a venit să împlinească jurământul său și să moară pentru el. Inscripția pe piatra funerară spune “Profeția ta s-a adeverit- trăiești în continuare!”.”

Articolul 17 Mai 1876 – Hristo Botev și cetnicii lui pleacă din București spre Giurgiu pentru a reîncepe răscoala înăbușită între timp de turci apare prima dată în Glasul.info.

Marița a fost o fată româncă în vârstă de 15 ani din zona Timocului, împușcată de soldații Imperiului Otoman la 9 ianuarie 1878, în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului (astăzi Inovo).

Marița s-a aflat, alături de alți voluntari români din jurul Smârdanului, printre cei care au oferit ajutor Armatei Române în Războiul de Independență de la 1877. Ea a făcut parte dintr-un grup de 37 de tinere fete care au oferit sprijin activităților Serviciului Sanitar, aducând, de asemenea, apă și hrană soldaților din tranșee.

Un monument ronde-bosse din bronz supranumit „Marița”, în cinstea fetei împușcate mortal, a fost inaugurat la Smârdan în 1905 de către aromâni, în apropierea Cimitirului militarilor români.

Acesta reprezenta o femeie care ținea în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stângă un ulcior cu apă pentru cei cărora le era sete și privea spre est (spre liniile inamice).Monumentul a fost distrus prin dinamitare de bulgari, în 1917. Ulterior, autoritățile bulgare nu și-au mai dat acordul pentru reconstruirea acestuia.

În urma unei inițiative private a românilor din Timoc, a fost dezvelit în anul 2001 pe malul Dunării într-un parc din orașul Calafat, un monument creat de un artist vasluian în ronde-bosse din piatră, în care Marița poartă un costum tradițional. În mâna stângă fetița ține o găleată, iar în mâna dreaptă, o coroană (în anul 2008, statuia avea brațul drept rupt). Montat pe un postament dintr-o singură treaptă, soclul de formă dreptunghiulară are în zona frontală un basorelief, în care este redată o scenă de luptă din Războiul de Independență. Pe latura dreaptă este fixată o placă din marmură albă cu inscripția:

„In memoriam Marița fetița vlahă împușcată de turci la Smârdan în timp ce ducea apă soldaților români 1877.”

Articolul 9 Ianuarie 1878 – Marița, o româncuță în vârstă de 15 ani din zona Timocului, împușcată de soldații Imperiului Otoman în timp ce ducea apă militarilor români apare prima dată în Glasul.info.

Retragerea totală a rușilor de la Brăila sub presiunea artileriei germane care lovea de pe malul opus orașul, a permis trupelor germane la 5 ianuarie 1917 să intre în Brăila și să ocupe orașul. Trupele române au sucombat sub atacurile în cascadă ale germanilor, austro-ungarilor și bulgarilor. Nesusținuți de ruși, românii nu au putut ține piept singuri împotriva valului coordonat de atacuri din partea armatelor Puterilor Centrale.

Culmea este că trupele germane erau atât de sigure că vor cuceri Brăila încât încă din decembrie 1916 își pregătiseră structura noului aparat administrativ al orașului sub controlul germanilor. Structurile și organigrama noului organism administrativ au fost realizate în perioada 3 noiembrie 1916 – 5 ianuarie 1917, deci erau atât de siguri că vor putea ocupa orașul încât și-au făcut planuri pentru administrarea lui.

Virgiliu N. Drăghiceanu scria următoarele despre această zi când germanii au ocupat Brăila:

„Iau Brăila la 5 ianuarie 1917, Hamburgul României cum îl numesc ei, extaziați de frumusețea oraşului, mulțimea docurilor, silozurilor şi hambarelor de grâne”

Ziarele militare de propagandă germană vorbeau cu satisfacție de intrarea trupelor germane la 5 ianuarie 1917 și de lașitatea trupelor ruse care nici măcar nu schițat nici măcar vreo clipă vreun efort de a-și apăra pozițiile și de a lansa o contraofensivă la atacurile germanilor.

Raportul armatei germane de la 5 ianuarie 1917 spunea că la sud și sud vest de Latinu trupele austro-ungare și germane au rupt linia inamicului și că au fost luați 1400 de prizonieri.

”Gurgueți și Romanul sunt greu de cucerit. Au fost capturați 1400 de prizonieri și 6 tunuri. La sud de râul Buzău, capul de pod spre Brăila a fost cucerit de forțele germane și austro-ungare.”

A urmat o campanie de jaf a orașului din partea soldaților bulgari care jefuiau aproape tot ce le cădea în mână, inclusiv de prin casele oamenilor, în vreme ce germanii erau preocupați să ocupe instituțiile oficiale și să organizeze noua administrație de ocupație a orașului. Liderii militari ai forțelor germane au inspectat docurile, silozurile și hambarele orașului, făcând note riguroase de inventar cu toată captura, în cadrul unei operațiuni ample de jaf organizat. S-au făcut poze de propagandă cu materialul de război capturat, poze care urmau să fie publicate în ziarele militare de propagandă germană.

Articolul 5 Ianuarie 1917 –  Ocuparea de către trupele germano-bulgare a orașului Brăila apare prima dată în Glasul.info.

Presa locală bulgară din Vidin relatează faptul că un istoric local sugerează ca Monumentul Eroilor Români de la Smârdan să fie restaurat, potrivit bnr.bg. “Monumentul a fost distrus într-o noapte a anului 1913, pe fondul manifestărilor antiromânești de după intrarea Armatei Române în Bulgaria în timpul celui de-Al doilea Război Balcanic și după Pacea de la București, de către naționaliștii bulgari.”

Istoricul bulgar Raco Milanov (Рачо Миланов) propune ca Monumentul Eroilor Români de la Smârdan să fie restaurat și reamplasat pe vechiul amplasament pentru aniversarea a 150 de ani de la Războiul de Eliberare a Bulgariei, război la care au avut și soldații români o mare parte din contribuție.

Potrivit istoricului bulgar, există o înțelegere între guvernul român și cel bulgar prin care Bulgaria accepta pe teritoriul său ridicarea a mai multor monumente în locurile unde soldații români au dat cele mai mari jertfe de sânge pe teritoriile bulgărești, eliberându-le de sub ocupația turcilor.

“Avem un protocol, care mărturisește că la 12 februarie 1880 a fost convocată o ședință a Consiliului Local Raional și s-a luat decizia de ridicare a unui monument. … Un protocol al administrației municipale din 1890 mărturisește deja existența unui monument pentru care se îngrijește conservarea lui Pentru perioada 1897-1898 – aceasta este perioada în care se știe că un monument asemănător a fost descoperit. satul Smerdan, documentele municipale păstrate nu spun absolut nimic Nu există informații despre activitatea administrației municipale în legătură cu monumentul celebrul sculptor italian Arnoldo Dzoki este cu adevărat frumos Este realizat din bronz, reprezintă o figură a unei femei îmbrăcate în sutană, cu o coroană pe cap, stând pe țeava unui tun… În timpul Inter-Aliatelor. Război, statuia a fost dărâmată și îngropată în zona cazărmii Oreahovo (n.r. Rahova). Figura de bronz a fost descoperită întâmplător la sfârșitul anilor 1950, iar în mai 1960 a fost redescoperit monumentul războaielor românești. În 1997, când orașul Oryahovo (n.r. Rahova) a sărbătorit 120 de ani de la eliberare, a avut loc o ceremonie solemnă de deschidere a monumentului aflat deja în piața „Diko Iliev” din oraș”

Într-adevăr la Rahova (în bulgară Оряхово, Oreahovo) există un monument dedicat eroilor români, inaugurat în anul 1997 și pe care bulgarii l-au intitulat “Monumentul Libertății , cunoscut și sub numele de „Regina României”“.  Pe soclul monumentului este scris în limba română: „Eliberatorilor de război români – cu recunoștință”.

Articolul Un istoric bulgar susține restaurarea Monumentului Eroilor Români de la Smârdan apare prima dată în Glasul.info.

Zilele acestea am fost contactat de un român preocupat de soarta românilor din Bulgaria, aflați pe teritoriul unui stat care refuză să-i recunoască până azi ca fiind români. Puțini dintre ei pot purta o conversație decentă în limba română, dar numărul lor este cu mult mai mare decât statisticile oferite de către statul bulgar.

“Cum îi putem ajuta acești frați români care se luptă sa fie declarați români? Ce trist!”, așa sună mesajul pe care l-am primit de la un român impresionat de zbaterile românilor din Bulgaria de a-și păstra și a-și putea afirma liber identitatea de români

Din păcate statul român, prin toate instituțiile sale, se concentrează foarte mult spre a sprijini identitar mai curând toate minoritățile de pe teritoriul României, refugiați mai mult sau mai puțin justificați aterizați pe teritoriul României, și mult, mult prea puțin din păcate se apleacă și asupra nevoilor identitare ale românilor din jurul granițelor noastre. Și aici nu vorbim de românii care se găsesc practic prin toată Peninsula Balcanică, ci nici măcar de românii care se află în imediata apropiere a granițelor României: Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina.

Românii din Bulgaria trebuie sprijiniți să se poată organiza măcar din punct de vedere cultural și identitar. Un prim pas ar fi crearea de organizații culturale care să le apere interesele identitare. Ar fi nevoie de publicații, ziare, reviste, site-uri, televiziuni în limba română ca de aer pentru acești români dornici să-și păstreze identitatea.

Pe această cale lansăm un apel la toți cei care vor să doneze cărți sau alte materiale culturale pentru comunitatea românească din Bulgaria. Ne puteți contacta pe adresa de email a redacției: redactie@glasul.info.

Pentru toți cei interesați să ajute această comunitate de români din Bulgaria, punem la dispoziție două conturi bancare unde puteți dona (cu mențiunea / observația “donație Bulgaria“):

Articolul Românii din Bulgaria vor să fie recunoscuți ca români și să-și păstreze identitatea. Hai să-i ajutăm! apare prima dată în Glasul.info.

Nu doar basarabenii vor obține mai ușor permise de muncă în România, ci toți etnicii români din țările vecine cu România în care se află comunități importante de români. Astfel, potrivit unui nou act normativ, cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Serbia vor putea obţine în regim simplificat permis de muncă în România.

“Moldovenii de peste Prut vor veni mai ușor la muncă în România”, scrie evz.ro

Avantajul imediat este pentru acei români din țările vecine cu România care nu au obținut încă cetățenia română. Potrivit unui proiect legislativ votat de Senatul României, s-a simplificat regimul obținerii permiselor de muncă pentru astfel de cetățeni.

Cetățenii Republicii Moldova care nu dețin cetățenia română vor putea solicita eliberarea unei Cărţi Verzi a Românului de Pretutindeni, un document cu care se vor putea angaja în România și chiar să obțină reședință pe teritoriul României. Pentru ca acest proiect legislativ să se concretizeze și să intre în vigoare, el trebuie de asemenea să fie votat și în Camera Deputaților.

Ungaria a implementat spre exemplu de mai mulți ani astfel de măsuri pentru comunitățile de maghiari din țările vecine Ungariei, în paralel cu o legislație foarte mult simplificată de obținere a cetățeniei ungare.

Articolul Românii din țările vecine României vor obţine mai ușor permise de muncă în România apare prima dată în Glasul.info.

A început! Primii dușmani pe care și-i face în mod total gratuit și neavenit România sunt bulgarii. Se va vedea însă dacă vecinii noștri de la sud de Dunăre vor primi la fel de cuminți lecțiile de poliție politică pe model stalinist:

“Kovesi și Sofia. Manevrele fostei șefe a DNA în vecini de România. La Sofia, arată Euronews, numele fostei șefe a DNA provoacă frisoane printre politicieni și oamenii de afaceri locali. Bulgaria este etichetată drept „cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană”, iar Kovesi poate tulbura apele într-un stat în care „combinațiile” cu fonduri europene sunt la ordinea zilei; totuși, Bulgaria rămâne printre marii destinatari ai fondurilor UE! “, scrie evz.ro

Toate oalele se vor sparge în capul României! Toată țările mici își vor spori antipatia față de România. Asta au vrut prin numirea stalinistei ca procuror șef european, să nu fie hulite Germania sau Franța, ci tot România să primească șuturile în fund!

În septembrie (n.r. vezi Când se bucură Germania pentru Kovesi, să știi că pe România o așteaptă zile grele) scriam despre ce se va întâmpla după ce Luluța va fi înscăunată procuror șef european:

“În intervalul mai 2013 – aprilie 2014, bilanţul de urmăriți penal al lui Kovesi arăta cam așa: 25 de membri PSD şi PNL şi doar doi de la PDL în atenţia DNA: deci standardul dublu se vede până și din lună, duplicitate de stat mafiot.

Acum încercați următorul excercițiu de imaginație: Kovesi să răscolească asiduu căcatul corupției numai prin țări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Croația, etc și pe marile puteri europene să le pupe în fund ca în scenariul de mai sus cu PDL.

Știți împotriva cui se va răsfrânge tot ce va întreprinde Kovesi împotriva țărilor mici? Împotriva României! România va fi privită ca paria Europei chiar mai tare decât este acum, iar asta chiar au și urmărit țările mari din UE, să găsească pe cineva care să le facă treburile murdare fără ca să existe consecințe împotriva lor, ci să fie de exemplu arătată cu degetul România: replici de genul “voi ați trimis *#**### asta la șefia”…”

Articolul A început! Primii dușmani pe care și-i face gratuit România sunt bulgarii: Kovesi intră la rupere la sud de Dunăre pentru interesele “europene” apare prima dată în Glasul.info.

“În perioada 13-14 martie 2019, o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, a efectuat o vizită de lucru în Republica Bulgaria, având întâlniri cu reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin, dar şi cu omologi de la Sofia. Delegaţia de la Bucureşti a fost formată din preşedintele Comisiei, Constantin CODREANU (PMP), vicepreşedintele Nicolae-Daniel POPESCU (USR) şi secretarul Dumitru LUPESCU (USR), însoţită de Excelenţa Sa Ion GÂLEA, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Bulgaria.

Programul vizitei a inclus întrevederi cu lideri ai mediului asociativ românesc, respectiv reprezentanţii Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria/AVB, preşedinte doamna Plamka Liubomirova Radoslavova, ai Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria/UERB, preşedinte domnul Ivo Gheorghiev, ai asociaţiilor aromânilor din Bulgaria, cât şi cu ofliciali din Parlamentul bulgar, doamna Gema Grozdanova, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria, şi domnul Anton Doncev, preşedintele Comisiei pentru bulgarii din afara graniţelor din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria.

La întâlnirile cu reprezentanţii minorităţii române au fost semnalate probleme referitoare la educaţia în limba română şi la studiul limbii române, acum predată doar ca limbă străină. În plus, s-a adus în discuţie faptul că nu există spaţii în proprietatea sau, măcar, în accesibilitatea minorităţii româneşti, unde să se poată desfăşura activităţi educativ-culturale. Este important de menţionat că, în ciuda acestor condiţii, comunităţile de etnici români din Bulgaria continuă să îşi păstreze nealterate limba şi cultura. Parlamentarii s-au angajat să identifice soluţii pentru derularea cursurilor curriculare şi ne-curriculare de limba română cu sprijinul executivului român, în imobile din aria de reşedinţă a membrilor comunităţii româneşti.

Pe de altă parte, în discuţiile cu omologii bulgari, delegaţia română a subliniat importanţa respectării de către Bulgaria a principiului reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. Procesul educaţional în limba română reprezintă un factor principal de păstrare a identităţii comunităţii româneşti din Bulgaria. Oficialii români şi-au exprimat speranţa ca aceasta să se bucure de aceleaşi libertăţi la exprimarea propriei identităţi lingvistice, educaţionale şi culturale precum bulgarii din România.

Preşedintele Comisiei, Constantin CODREANU, a declarat: ”Problemele românilor din Bulgaria au fost mereu în atenţia mea, am insistat şi voi insista să le solicităm oficialilor statului bulgar aplicarea principiului reciprocităţii în relaţia lor cu minoritatea noastră din Bulgaria, pe modelul relaţiei care există în România între stat şi minoritatea bulgară.Un demers important în vederea pastrarii identităţii comunităţii româneşti din Bulgaria ar fi inaugurarea unei şcoli româneasti la Vidin, cât şi găsirea unor soluţii în problema cazării elevilor etnici români din provincie la Sofia pentru a frecventa cursurile liceului „Mihai Eminescu”. O altă măsură pragmatică ar fi adoptarea unei poziţii comune în contextul implementării articolului 7 al noii Legi a educaţiei din Ucraina, cu efecte negative asupra celor două minorităţi naţionale.Etnicii români din Bulgaria şi cei bulgari din România reprezintă punţi de legătură între ţările noastre. De aceea, este important sprijinul acordat acestora, ca ilustrare a abordării pozitive din partea ambelor state, în susţinerea valorilor europene care ne unesc. Trebuie să continuăm dezvoltarea relaţiilor bilaterale bune actuale, având la bază un trecut, un prezent şi un viitor comun.”

Vicepreşedintele Comisiei, Nicolae-Daniel POPESCU a ţinut să sublinieze: „Protejarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a românilor din comunităţile istorice trebuie să devină una dintre priorităţile autorităţilor de la Bucureşti. Cu excepţia Republicii Moldova, etnicii români din aceste comunităţi nu beneficiază de educaţie în limba maternă. Altora li se restrânge acest drept. Nu este un lucru normal.Voi continua să aduc în atenţie problemele acestora prin intermediul instrumentelor diplomaţiei parlamentare în regiune. De asemena, voi continua presiunile asupra Guvernului, care ar trebui să aloce mai multe resurse pentru susţinerea priectelor culturale şi educaţionale pentru etnicii români din comunităţile istorice”.

Secretarul Comisiei, Dumitru LUPESCU, a declarat: „Problemele aduse în discuţie de către etnicii nostri sunt numeroase. Câteva direcţii punctuale pe care trebuie insitat ar fi: 1. pentru strângerea legăturilor între comunităţile noastre şi facilitarea deplasărilor dintr-o parte în alta a frontierelor, autorităţile din România şi Bulgaria, care administrează zona Calafat-Vidin, trebuie să găsească modalităţi atât de asigurare în comun a transportului local cât si de eliminare a taxei de pod pentru persoanele care, în interes de serviciu, tranzitează curent zona de frontieră; 2. autorităţile centrale şi locale din cele două ţări trebuie să identifice, să facă acorduri şi să aplice pentru proiecte europene, care să pună în valoare zona şi activităţile economice transfrontaliere; 3. programa de învăţământ pentru studiul limbii române să fie redactată şi aplicată ca pentru o limbă maternă, nu ca pentru o limbă străină sau opţională; 4. Să se facă un studiu şi să se identifice posibilitatea realizării în zonele cu populaţie majoritar română a unor clase cu predare în limba maternă – româna”.

Parlamentarii români le-au adresat omologilor bulgari invitaţia de a face o vizită în România şi de a continua dialogul pe tema minorităţilor din cele două state. La rândul lor, oficialii bulgari s-au angajat să organizeze o sedinţă comună a Comisiilor de specialitate din cele două ţări pentru a identifica soluţii unitare la problemele cu care se confruntă atât minoritatea româna cât si cea bulgară din toate statele vecine. Ambele părţi şi-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu situaţia minorităţilor naţionale română şi bulgară din Ucraina.

În Bulgaria locuiesc circa 350 de mii de vorbitori de limbă română, aceştia formând trei grupuri distincte: 1. Aromânii din zona de Sud-Vest a Bulgariei; 2. Dacoromânii din regiunea de Nord-Vest a ţării şi din zona riverană Duării; 3. Rudarii din zona centrală şi de Nord-Est a ţării.”

Articolul Deputatul Constantin Codreanu: ”Românii din Bulgaria trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi de care se bucură bulgarii din România” apare prima dată în Glasul.info.

Biserica Ortodoxă Bulgară își anunță susținerea categorică pentru referendumul din România

Într-un mesaj transmis Patriarhiei Române, Patriarhia Bulgară îşi anunţă susţinerea fermă cu privire la organizarea în România a referendumului din 6-7 octombrie, ce are ca scop definirea căsătoriei în Constituţie ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie, scrie basilica.ro.

Articolul Biserica Ortodoxă Bulgară își anunță susținerea categorică pentru referendumul din România apare prima dată în Glasul.info.

Ministrul afacerilor externe din Bulgaria: Olanda și Franța împiedică aderarea Bulgariei și României în Schengen!

După euroscepticismul arătat în dese ocazii de către populația bulgară, au început să apară într-un mod foarte surprinzător chiar și unele voci ale unor politicieni bulgari cunoscuți pentru politica lor pro europeană, care să acuze acum anumite state din UE că acestea sabotează eforturile României și Bulgariei de a adera la spațiul Schengen.

După ce în ultimii ani celor două țări est europene le-au fost impuse fel și fel de condiții tot mai irezonabile, dar pe care acestea s-au străduit să le ducă pe toate la îndeplinire, fapt atestat chiar de câteva comunicate ale unor instituții de rang înalt ale Uniunii Europene, motivele pentru care României și Bulgariei li se refuza în continuare abuziv aderarea la spațiul Schengen puteau fi doar bănuite.

Ceea ce se bănuia și chiar se afirma în spațiul public în România în legtură cu această problemă este confirmat mai nou și de către ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, care a declarat că Franța și Olanda sunt țările care se opun cu înverșunare aderării celor două țări din sud estul Europei la spațiul Schengen.

Articolul Ministrul afacerilor externe din Bulgaria: Olanda și Franța împiedică aderarea Bulgariei și României în Schengen! apare prima dată în Glasul.info.