Românii din Bucovina: “Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră”

S-au împlinit 79 de ani de la odioasele masacre din ianuarie şi februarie de la Lunca şi 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă, când sute de români nevinovați au fost seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici doar pentru faptul că, nerezistând  teroarei insuportabile aduse de bolşevici, au fost nevoiți să se refugieze pe teritoriul liber al Ţării lor de obârşie.

Supravieţuind într-o Bucovină răstignită de o istorie vitregită,  nu trăim nici astăzi timpuri mai uşoare, când în pericol de moarte e soarta limbii noastre –în care se mai visează şi se mai speră încă româneşte. Or, frângând atâtea destine, ”raiul” adus de sovietici în Bucovina înjumătăţită aşa şi n-a sosit pentru noi, românii, care, în pofida istoriei nedrepte, suntem din nou puşi în faţa dilemei – să luptăm cu demnitate pentru viaţa Limbii Române sau să ne ucrainizeze forţat,  să murim ca naţiune.

Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com

Articolul Românii din Bucovina: “Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră” apare prima dată în Glasul.info.

La Herţa a avut loc etapa raională a celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de creaţie literar-artistică pentru elevii români de pretutindeni „Moştenite din străbuni”, organizată şi pregătită de Fundaţia Civică Raională „Gheorghe Asachi”, condusă de preşedinta Eugenia Cimborovici –Teodoreanu, în colaborare cu Secţia Raională Învăţământ, Tineret şi Sport.

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „MOŞTENITE DIN STRĂBUNI”

Deschiderea respectivei manifestări culturale s-a desfăşurat  la bustul lui Gheorghe Asachi, unde gazdele, oaspeţii din Ţară (municipiul Sighişoara, judeţul Maramureş) şi Republica Moldova (raionul Făleşti) au depus flori la piedestalul ilustrului cărturar şi deschizător de drumuri ce a văzut lumina zilei în târgul Herţa.

În cuvântul de inaugurare a ediţiei a doua a Festivalului, dna Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, iniţiatoarea şi organizatoarea concursului, i-a felicitat pe oaspeţi, relatând pe scurt celor prezenţi despre totalurile etapei raionale Făleşti ce a avut loc la 5 mai a.c., la care au fost desemnaţi câştigătorii celor 5 secţiuni,care vor participa la etapa finală ce se va  desfăşura între 24-29 mai la Sighişoara, le-a dorit succes elevilor din raionul Herţa.

Cititi intreg articolul pe zorilebucovinei.com

Articolul FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „MOŞTENITE DIN STRĂBUNI” apare prima dată în Glasul.info.

Oficial, pactul Ribbentrop-Molotov este totalmente nul, fiind in esenta un act ilegal, o incalcare flagranta a principiilor dreptului international, condamnat si considerat nul si neavenit inca de la momentul semnarii lui. In realitate insa, pactul este inca in vigoare prin simpla ocupare samavolnica de catre Ucraina a unor teritorii care apartin de drept vecinilor sai, Romania (Bucovina de Nord, Herta, Maramuresul istoric, Bugeacul), Polonia si Cehoslovacia (Slovacia).

Se recunoaste oficial ca Ucraina ne ocupa samavolnic teritoriul national: Bucovina de Nord, Herta si Bugeacul

Geneva Women Quartz Watch – $2.38

Pe data de 7 octombrie 2015, Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, a aprobat proiectul legislativ prin care data de 28 noiembrie era declarata Ziua Bucovinei. La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei adopta moțiunea privind unirea neconditionata a Bucovinei cu Regatul Romaniei.

Potrivit proiectului legislativ, autoritatile din administratia publica centrala sau locala pot organiza manifestari cu caracter cultural-stiintific, iar fondurile necesare organizarii vor fi asigurate dupa caz, ori din bugetele locale sau din bugetul administratiei publice centrale.

Foto: facebook.com/alexandru.ursubukowina

Note/Referinte: napocanews.ro

Articolul Se recunoaste oficial ca Ucraina ne ocupa samavolnic teritoriul national: Bucovina de Nord, Herta si Bugeacul apare prima dată în Glasul.info.

Putini sunt aceia care stiu ca in plin regim comunist, un roman a avut curajul sa ceara despagubiri URSS-ului pentru locuinta sa si alte bunuri care i-au ramas in Herta, regiunea Cernauti, pe teritoriul ocupat de catre fosta Uniune Sovietica. Bidihon V. Teodor, de profesie notar, a inaintat in 1971 catre ambasada URSS din Bucuresti o scrisoare prin care cerea sa fie despagubit pentru casa si pamantul sau pe care le detinea in comuna Hreatca, regiunea Cernauti, depunand odata cu scrisoarea si copii legalizate dupa actele de pe acele proprietati. Atunci cand s-a refugiat cu familia in Romania, Bidihon V. Teodor a luat si toate actele notariatului la care lucra inca din anul 1935.

Familia Bidihon nu a fost a scapat nici ea de tragediile pe care le-a provocat regimul comunist. Unul din fratii lui Bidihon V. Teodor a “disparut” in anul 1945 acuzat fiind acuzat ca ar fi fost sef de cuib legionar, iar altul a fost saltat de catre rusi din Universitatea Bucuresti in anul 1954 si arestat.

Ingrijorat de repercusiunile pe care le-ar fi putut avea din cauza unei asemenea cereri, de genul celei facute in 1971 in plin regim comunist, fiul lui Bidihon V. Teodor s-a aratat nemultumit de actiunea tatalui sau, insa acesta a spus ca isi va asuma el intreaga raspundere pentru fapta sa, caci la varsta de aproximativ 72-73 de ani pe cat avea pe atunci, ii era deja indiferent de ceea se va intampla din cauza cererii sale.

Raspunsul i-a venit din partea Ambasadei “Republicii Socialiste Romania” de la Moscova, redactat in limba romana, in care i se explica faptul ca potrivit legilor sovietice o astfel de cerere care sa duca la o hotarare judecatoreasca de restablire a dreptului la proprietate se putea obtine in maxim trei ani de data de la care acesta a fost lezat. Ori asta ar fi insemnat ca el sa fi facut acest demers chiar in anii de teroare maxima ai dictaturii sovietice din Romania, anii in care cel mai mic gest considerat nepotrivit de catre cominternistii care misunau pe teritoriul Romaniei te putea costa viata sau ani buni de temnita grea.

PS: multumim lui Bogdan Bidihon pentru documentele trimise si pentru informatiile furnizate

Articolul Un roman a avut curajul sa ceara despagubiri URSS-ului pentru locuinta si bunurile sale ramase in Herta apare prima dată în Glasul.info.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis un mesaj de compasiune fata de evenimentele din 1915 prin care sute de mii de armeni au fost ucisi de trupele turcesti.

Cu aceasta ocazie, as dori sa amintesc de genocidul sovietic impotriva poporului roman, prin care aproximativ 1,2 milioane conationali de-ai nostri au fost torturati, ucisi, deportati, disparuti, infometati, urmare a ocuparii teritoriilor romanesti ale Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tinutului Hertei si prin instaurarea unui regim de teroare si de curatire etnica.

Dar de genocidul impotriva poporului roman ii mai pasa cuiva?

Poate, Presedintele Romaniei va rupe traditia tacerii vinovate a intregii clase politice romanesti asupra acestei tragedii si va trimite un mesaj pe data de 28 Iunie, ziua ocuparii Basarabiei de hoardele Kremlinului.

Si nu numai Presedintele Romaniei, dar si Casa Regala impreuna cu Parlamentul Romaniei au datoria sa se intruneasca in plen intr-o sedinta comuna de comemorare a acestui eveniment tragic din viata poporului nostru si al Istoriei noastre, in cadrul careia sa trimita un mesaj puternic atat poporului roman, cat si comunitatii internationale, ca putem ierta, dar nu putem uita.

Si, poate, macar odata, europarlamentarii reprezentanti ai poporului roman, solidari in Parlamentul European, vor cere cel putin un moment de reculegere fata de memoria romanilor disparuti ca urmare a invaziei sovietice, daca nu chiar o condamnare a atrocitatilor savarsite, ca un semn de reparatie si recunoastere a suferintelor romanesti.

Ar fi nevoie si de vointa politica, dar si de curaj politic. Dar, mai ales, de constiinta nationala. Ramane de vazut daca Romania are astazi o clasa politica capabila de un asemenea act.

Scepticismul meu este cauzat de faptul ca pentru inițiativa populara a construirii „Monumentului Patimilor Românești” prezentata si sustinuta de senatorul Titus Corlatean in plenul senatului inca din 2009, nici o institutie a statului roman nu a considerat necesar sa facă ceva.

Este edificator, in acest sens, raspunsul domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii in cabinetul Boc, care declara cu seninatate ca nu are bani si spatiu pentru un asemenea monument.

Oare s-a schimbat ceva in mentalitatea politicienilor romani in anii care au trecut?

Un articol de Mircea Popescu, SUA

Articolul Dar de genocidul impotriva poporului roman ii mai pasa cuiva? apare prima dată în Glasul.info.

Nu e un secret aproape pentru nimeni ca Ucraina nu prea a fost prietenoasa pana in prezent cu Romania. Din contra: a facut uneori aproape tot ce i-a stat in putința pentru a se face antipatica, incepand de la ce ne doare cel mai mult, adica nerespectarea drepturilor minoritaților și in special pe cele ale etnicilor romani și ajungand pana la incalcarea repetata a frontierei, a inceperii fara consultarea parții romanești a saparii canalului Bastroe și culminand cu revendicarea teritoriala din cazul Insulei Șerpilor. Ar mai trebui poate pomenit aici și implicarea parții ucrainene in razboiul din Transnistria și aprovizionarea  provinciei separatiste prin contrabanda și trafic de tot felul, tolerate cu buna știința de catre statul ucrainean.

In anul 2011 Ucraina se temea ca Romania isi va revendica teritoriile inapoi

Și totuși în anul 2011 Ucraina în loc să se teamă de sora ei mai mare, Rusia, singura teamă era pentru Ucraina posibila revendicare din partea României a fostelor sale teritorii. În 2011 apărea un articol pe un site ucrainean, vidomosti-ua.com cu titlul următor: “România nu are pretenții teritoriale către Ucraina”.

Despre ministrul român de externe de atunci, Teodor Baconschi, se constata în presa ucrainenă că acesta a declarat că țara sa neagă orice pretenții teritoriale față de alte state.

“Vreau sa dau un raspuns clar la aceasta intrebare. Romania este un susținator al inviolabilitații frontierelor. Noi nu am pretins nici un fel de pretenții teritoriale fața de integritatea teritoriala a altor țari,..”, a spus el Baconschi  și “ca Romania protejeaza integritatea teritoriala a țarii ca fiind  membra a Uniunii Europene și NATO”.

Teodor Baconschi, a afirmat ca in interpretarea romaneasca a acordului din 2003, Insula Maican ar trebui sa revina Romaniei pentru ca, in urma colmatarii, șenalul navigabil – cel care determina traseul frontierei de stat – s-a mutat de la sud la nord de Insula Maican.

Potrivit legislației internaționale, frontierele dintre state de-a lungul raurilor trec prin cai navigabile, cu excepția cazului in care parțile convin altfel.

Ucraina și-a exprimat de asemenea ingrijorarea fața de extinderea Romaniei in zona Dunarii, pentru ca, potrivit prim-ministrului Mykola Azarov, se face o reorientare pe porturile de marfa din Romania.

Iata cum Ucraina privea Romania in 2011, ca pe un posibil adversar ce pretinde teritorii din Ucraina fara a se gandi la acel moment ca va veni clipa intr-un viitor nu foarte indepartat cand va privi cu speranța inspre Romania.

Sursa:

Articolul In anul 2011 Ucraina se temea ca Romania isi va revendica teritoriile inapoiIn anul 2011 Ucraina se temea ca Romania isi va revendica teritoriile inapoi apare prima dată în Glasul.info.

Nu incape indoiala, rusii cu ceva scoala au studiat in detalii trasatura specifica a sovinismului velicorus – expansionismul. Avem temei sa presupunem, asadar, si buna cunoastere a realitatilor din regiunea Europei de sud-est, deoarece, de cum a prins la pene, matusca-Rusi abordeaza vesnic, printre altele, directia balcanica.

Obiectivele scontate nu ne intereseaza, prezinta interes calea ce urma sa o parcurga. Nici n-a facut mare secret din drumul proscris al intinsurilor valahe. Frumoasa intentie si-o reclama, alintand pe unul din mostenitorii Curtii Imperiale cu esarfa “Principe al Daciei”; bineinteles, sub coroana vulturului bicefal al samoderjetului.

Diaspora mea, Romania

Altadata, sub presiunea ambiantei nefavorabile, isi rectifica planurile, urzind simplista divizare a Principatelor romane in patru guvernaminte – ruse, clar lucru. Ca pana la urma s-a multumit doar cu smulgerea interfluviului Nistru-Prut, asa, se vede, a harazit Dumnezeu pentru cei pacatosi: sacrificand o parte, salvezi viitorul. Cu ce s-au ales neputinciosii?

Cu o hartuiala permanenta, in care uriasul colos castiga dupa principiul: cand el deasupra, cand noi dedesubt. Interpretarea adesea inversandu-se: cand el ne bate pe noi, cand noi suntem batuti de el. Acuma, c-am ajuns in mileniu al 3-lea, ne trezim cu “savantele” bazaconii ex-sovietice reimprospatate, usor retusate, desi tot pline cu venin antiromanesc. In discernamant, redam cateva din ele:

1. “Maldova” incepe si se termina pe Valea Bacului. Respectiv, povestea descalecatului, incalcita indeajuns de batranii cronicari,se redacteaza conform partinicei platforme.

2. Raul Prut, zice cotropitorul, nu mai curge prin mijlocul Moldovei, ci constituie granita dintre “nasa Moldavia” si Romania.

3. Romania, bine merci, arata si ea la est hotar… cu Moldova (!?).

4. Capitala celei mai moldovene “Maldove” – s-o stie toti! – nu este orisicare localitate prapadita – total gresit, tovarasi. Anume slavitul oras Chisinau este capitala… Moldovei. Tocmai asa scrie prin manualele din mezozoic.

5. “Basarabia” – cine e nesigur – se afla sub coasta oraselului Bucovat, din Straseni. Numai astfel ajutamKremlinul sa justifice ciopartirea teritoriilor ocupate, la o luna dupa invadare (2 august 1940).

6. Omenirea condamna Pactul Ribbentrop-Molotov si-l declara nul ab initio; dar asta nu aduce, la Chisinau, lichidarea consecintelor agresiunii: Basarabia nu-i reintregita, frontierele incalcate flagrant nu sunt reabilitate.

7. Redobandirea cetateniei furate e apreciata la bani grei pentru smecherii cei “multi”, vorba boierului Motoc.

8. Fiind rupti cu tancurile din trupul Patriei, am devenit, recent, diaspora a Romaniei, parte constitutiva a cereia este MOLDOVA (slava Domnului).

9. Articularea limbii ruse la Congresele diasporei moldovenesti, in Chisinau, constituie o axioma – sa fie pe intelesul tuturor moldovenilor. (…)

In loc de rezumat. Invicibila pozitiune a “om-ologilor” chisinauieni asemana izbitor cu cea a lui Sisif, anticul rege al Corintului, care fusese pedepsit sa ridice un bloc de piatra pana in varful unei coline; o data ajuns acolo, blocul se pravalea si cazna trebuia reluata. La dansul, pedeapsa era din Infern; a noastra, de unde se trage?

Coborandu-ne in gloata plebei, observam roadele semanate de excentricii “alesi ai boborului”. Un singur exemplu: uite, ca din intreg – scuzati – habitatul istoric moldovenesc, la Chisinau talent are doar “Maldova” de buzunar, adica “maldavenii cistae” (adecvati), locuitori din mahalaua Poarta Tarnii, sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni. Altcineva, cum ar fi bacauanii Antarctidei, macar nu sunt moldo-ivani, ci “rumuni”; deci, nici talent n-au. Pare sa fi depistat, ce-i drept, pe unul, amorezat, prin partile Ipotestilor, Botosani, dar si acela a luat-o razna, cu a lui “Suntem romani si punctum”.

Cat priveste, Herta, Cernauti, Balta, Tiraspol, Cetatea Alba, Ismail… s-o fi ancorat pe planeta Mercuriu, caci nu apartin Moldovei… Stop, eroare grava; de jure, tinuturile apartin anume Moldovei. Corect trebuie spus: “New-Maldova” le abandoneaza, demnitarii careia se dezic de origini, in plina concordanta cu ideologia “moldovenista”. Sa fie mintea lor prea scurta? Nu cred. Mai degraba  triumfa interesul personal sau de grup. Apoi, nici suzeranul din umbra nu-i deranjat.

Ne oprim aici, cu sirul nazdravanelor nostimade, dar, fiind acestea protocolare, ma gandesc: de ce nu ar fi Romania diaspora mea?

Mihai Dascălu / 30 ianuarie 2015

Sursa:

Articolul Diaspora mea, Romania apare prima dată în Glasul.info.

Pentru Rusia, Ucraina nu a fost niciodată un partener de încredere. Ucrainenii au avut întotdeauna un specific național, care i-a diferențiat foarte mult de ruși: spiritul liberal și anarhist, izvorât din tradiția kăzăcimii de la margine de imperiu s-a aflat mereu în contradicție cu tradiția autocratică și colectivismul rusesc.

După căderea URSS, Rusia a fost statul care a preluat integral datoria externă care revenea statului ucrainean, în ciuda acestui fapt ucrainenii au pretins și la drepturile asupra proprietății unionale, în virtutea faptului că au stat la baza fondării Uniunii Sovietice. Ucrainenii au fost fondatorii URSS, dar au evitat dintotdeauna să-și asume responsabilitatea pentru propria politică în cadrul acestei structuri supranaționale, încercând mereu să transfere întreaga vină pentru crimele sovietice pe seama Rusiei. Fiind al doilea stat ca pondere, în URSS, Ucraina și ucrainenii poartă o responsabilitate pentru tot ce s-a întâmplat în perioada sovietică, însă ei au evitat de fiecare dată orice asumare a răspunderii.

Ucraina – “butoiul de pulbere” al americanilor. Oportunitățile ratate ale României

Timp de peste două decenii, ucrainenii au tot șantajat Rusia, profitând de tranzitul de gaze și staționarea flotei maritime ruse în Marea Neagră. Ucraina a pompat sume imense din Moscova, furând pe deasupra cantități de gaze care erau destinate țărilor europene. Ucraina a fost cea care a și provocat două războaie a gazelor, de pe urma cărora au suferit și țările Europene. Rusia a tolerat toate aceste ieșiri, cu o singură condiție: Kievul să nu pună în pericol securitatea energetică și militară a Rusiei, atât.

Rusia postsovietică nu a avut niciodată tendințe și dorințe expansioniste, din simplul motiv: lipsa resurselor necesare pentru o expansiune masivă. Rusia nu are nevoie de Ucraina, pentru Ucraina este un lux prea mare. Rusia nu are nevoie de țările baltice, pentru că o costă prea mult. Rusia nu are nevoie de România, pentru că nu ar avea capacitatea de a hrăni cei 20 milioane de români. Rusia nu are nevoie de resurse energetice, pentru că are suficiente resurse. Ce vrea Rusia atunci?

Rusia își dorește un singur lucru: oprirea expansiunii americane spre Est. De dragul acestui fapt, ea este gata să plătească orice preț statelor cu care ar putea purta un dialog, state care ar fi conștiente de propriul interes național. Problema este că țările din “cordonul sanitar” sunt lipsite de orice autonomie și orice conștientizare a propriilor interese. Ele nu sunt decât un ansamblu de pioni, care servesc în calitate de câine de pază a intereselor americane, fiind gata în orice clipă să-și sacrifice propria populație, de dragul capriciilor Casei Albe.

Dacă România ar conștientiza la un moment dat oportunitățile care îi oferă noile contexte internaționale, ar alege fără ezitare rolul de negociator în conflictul Est-Vest, dar și rolul de avocat al Federației Ruse în cadrul NATO, exact cum a făcut Turcia în raport cu Iran. O astfel de poziție ar transforma România dintr-o țară la margine de lume, într-o țară de importanță internațională, exact așa cum jucat în perioada lui Ceaușescu diplomația românească în confllictele arabo-israilene sau conflictele sovieto-chineze. E mare păcat că la București nu există politicieni și minți ilustre care ar dori și ar fi capabili să valorifice aceste situații.

Într-adevăr, Federația Rusă este astăzi în poziția Germaniei din perioada interbelică, iar dezbaterile în societatea românească legate de relațiile ruso-române ne amintesc de discuțiile legate de relațiile României interbelice cu Germania. Să ne amintim cum România a încercat să păstreze cu orice preț parteneriatul cu Marea Britanie și Franța, trezindu-se izolată în contextul unei alianței bulgaro-germane, ungaro-germane și sovieto-germane, care a fost urmată cu rapturi teritoriale. Iată că astăzi România ar putea cădea victima unei izolări similiare, din cauza unui discurs impus de tot felul de analiști de serviciu despre „lipsa unei alternative la parteneriatului strategic americano-român”. E o minciună sfruntată, pentru că România are o multitudine de alternative, la care poate apela, dacă mai ține la interesul său național. Dacă România nu va fi un jucător, va fi o jucărie în mâna celor cărora nu le pasă de soarta ei. În cele din urmă, alegerea aparținei elitei politice de la București.

Ucraina nu mai este departe de România. În cele din urmă, statul ucrainean s-a lăsat dus de val și a preferat să se aventureze în postura unui pion american, pentru a dinamita din interior orice proces de apropiere a Rusiei de Uniunea Europeană. Astăzi, Ucraina nu mai există ca stat. Are trei miniștri cetățeni străini, iar în curând va avea și un președinte al Băncii Naționale un străin. O astfel de soartă nu a avut nici chiar cel mai degradat stat african.

Mai nou, Ucraina s-a dezis de statutul de neutralitate și și-a declarat dorința de aderare la NATO, organizație unde nimeni nu o așteaptă. Or fi atât de proști guvernanții ucraineni sau singura lor sarcină este executarea comenzilor de la Washington, prin care trebuie cu orice preț să mențină un focar de instabilitate în Estul Europei.

Surse:

Articolul Ucraina – “butoiul de pulbere” al americanilor. Oportunitățile ratate ale României apare prima dată în Glasul.info.

Tot mai multe pietre sunt aruncate în raionul Herţa locuit de români, acest raion din regiunea Cernăuţi fiind atacat de lupi în piele de oaie, de lideri naţionali, jurnalişti, politicieni şi „mari patrioţi”. Spre deosebire de alte raioane din regiune, în Herţa toate şcolile continuă să fie cu predare în limba română (în afară de două care erau şi în perioada sovietică), iar conducerea raională a luptat în permanenţă pentru păstrarea identită ii etnice româneşti în contextul unui devotament faţă de valorile statului ucrainean.

În timp ce zeci de instituţii de învăţământ cu predare în limba română din alte raioane au trecut la limba ucraineană, proces nereflectat de mass-media (posibil intenţionat), herţenii continuă să păstreze făclia identitară românească. Însă, această situaţie nu este pe placul unor mijloace de informare în masă, care caută scandaluri şi fac teorii politice pe baza unor informaţii neverificate.

Herţa atacată de lupi în piele de oaie

Este cazul ziarului „Zorile Bucovinei” şi ziaristei Maria Toacă, care, punând întrebarea dacă a declarat cu adevărat conducerea raionului pentru BBC că 50% din populaţia locală doreşte ca şcolile, în care în prezent predarea se desfăşoară în limba română, să treacă la limba ucraineană, nu aşteaptă vreun răspuns, nu contactează persoanele respective pentru a verifica veridicitatea informaţiilor din Internet, ci face comparaţii (posibil la comandă) care eventual sunt menite să deformeze imaginea herţenilor în ochii comunităţii româneşti. E clar că declaraţiile de mai sus au fost scoase din context de presa ucraineană, însă nu ne-am aşteptat ca un ziar care pretinde să se numească românesc, va pune lemne pe focul destabilizării situaţiei din regiune pe fondalul situaţiei din estul ţării.

Cititi intreg articolul pe Zorilebucovinei.com

Sursa:

Articolul Herţa atacată de lupi în piele de oaie apare prima dată în Glasul.info.

Ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin (foto) s-a manifestat marți împotriva statutului dublei cetățenii în Ucraina și a anunțat că în curând vor fi luate măsuri împotriva persoanelor cu dublă cetățenie, relatează agenția de presă Unian, transmite Agerpres.

“În curând se vor aplica sancțiuni împotriva persoanelor cu două sau mai multe pașapoarte,” a adăugat el, după ce a participat la ceremonia sfințirii monumentului împărătesei Maria Tereza a Austriei de la Ujgorod (în apropierea graniței cu Slovacia).

”Cât de curând vor fi introduse controale vamale comune la graniță, care vor exclude cazurile când la vama ucraineană un cetățean arată un pașaport, iar la cea din altă țară — un alt document de identitate”, a avertizat șeful diplomației ucrainene.

Ucraina, atac la românii din Bucovina de Nord și Herța

Decizia luata de Ucraina îi va afecta și pe românii din Bucovina de Nord și Ținutul Herța, mulți dintre ei avand dublă cetățenie. Deocamdată nu există nici o reacție evidenta a autoritatilor de la București.
Inca de anul trecut in Rada Supremă a Ucrainei a fost introdus un proiect de lege sub numărul 4116 – „Cu privire la modificările aduse Codului Penal al Ucrainei în legătură cu răspunderea pentru neinformarea în legătură deţinerea a cetăţeniei altui stat”, ce prevede privaţiunea de libertate de 10 ani pentru deţinerea cetăţeniei duble, transmite portalul ucrainean Liga.net.

În noiembrie 2013, membrii partidului naţionalist „Svoboda” au organizat o acţiune de protest la consulatul României din Cernăuţi împotriva instituirii sărbătorii naţionale „Ziua Bucovinei”, precum şi împotriva acordării cetăţeniei româneşti etnicilor români din Basarabia de sud, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa.

Sursa:

Articolul Ucraina, atac la românii din Bucovina de Nord și Herța apare prima dată în Glasul.info.