“Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atenția că demararea din 20 iulie a campaniei de strângere de semnături pentru alegerile locale, în contextul actual, contravine măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19. AUR solicită Guvernului și Autărității Electorale Permanente să revină asupra ideii de a strânge semnături pe hârtie de la concurenții electorali, să permită românilor să semneze online, inclusiv prin e-mail pentru candidații preferați și să reducă pragul uriaș de semnături.

Strângerea a 100.000 de semnături din rândul susținătorilor candidaturilor pentru consiliile locale, consiliile județene, primari, președinți ai consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti presupune intrarea în contact cu 100.000 de persoane, asta doar pentru o singură formațiune politică. În cadrul unei conferințe de presă, conducerea AUR a subliniat că o campanie de colectare a semnăturilor presupune organizarea unui anumit tip de întruniri, interzise în starea de alertă.

„Primele care încalcă legea sunt partidele care susțin respectarea tuturor normelor în vigoare în starea de alertă, indiferent că se află la guvernare sau în opoziție. Autoritatea Electorală Permanentă susține că semnăturile se pot strânge online, dar și fizic, precum și că procedura de colectare a fost simplificată. Nimic mai neadevărat! 100.000 de semnături înseamnă 100.000 de contacte cu oameni! Imaginați-vă că partidele mari vor face un exercițiu de forță uriaș, expunând și mai mulți de 100.000 de români la un adevărat pericol de îmbolnăvire!”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.”, se arată în comunicatul AUR primit pe adresa redacției noastre

Articolul Avertisment înainte de alegeri: “Campania de strângere a 100.000 de semnături, pericol la adresa sănătății populației” apare prima dată în Glasul.info.

Aurelian Pavelescu: “Solicit SRI sa destructureze #Rezist, pericol la adresa sigurantei nationale!”

Presedintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, Aurelian Pavelescu, considera miscarea #Rezist ca fiind un pericol la adresa sigurantei nationale, solicitand in acest sens Serviciului Roman de Informatii sa destructureze aceasta organizatie de pe teritoriul Romaniei.

Dupa dezvaluirile facute de catre Paul Hitter pe blogul  sau personal, el insusi facand parte in trecut din grupul de apropiati ai celor din miscarea #Rezist si facand astfel cunostinta cu unii dintre liderii si initiatorii acestor miscari de strada, adesea cu un caracter profund subversiv si de inspiratie anarhista, Aurelian Pavelescu ii considera pe cei care se afla in spatele organizatiei #Rezist ca fiind un urias pericol la adresa sigurantei nationale.

Aurelian Pavelescu: “Solicit SRI sa destructureze #Rezist, pericol la adresa sigurantei nationale!”

Articolul Aurelian Pavelescu: “Solicit SRI sa destructureze #Rezist, pericol la adresa sigurantei nationale!” apare prima dată în Glasul.info.

Liviu Plesoianu: “USR, fă-te repede USP (Uniunea Salvați Planeta). Multinaționalele în PERICOL! Faceți ceva! ACUM!”

Cand actuala guvernare a propus impozitarea multinationalelor pe cifra de afaceri in loc de impozit pe profit, cum platesc acum, a sarit in sus de cativa metri inaltime toata floarea cea vestita a pupincuristilor care ridica in slavi colonialismul economic, progresismul si multiculturalismul, in frunte cu hastagistii de la Rezist, tradatorii de neam si de tara de la USR, precum o si o parte din leprele asa zis liberale, dar a caror ideologie este mai degraba de extrema stanga.

S-ar parea ca “prostii” de la PSD sunt in aparenta exportatori de idei pentru liderii Uniunii Europene: ministrii de Finante ai Frantei, Germaniei, Italiei si Spaniei, sunt decisi sa puna in aplicare aceeasi intentie a guvernantilor din Romania de a impozita multinationalele pe cifra de afaceri in loc de impozit pe profit, cum platesc acum.

Liviu Plesoianu: “USR, fă-te repede USP (Uniunea Salvați Planeta). Multinaționalele în PERICOL! Faceți ceva! ACUM!”

Sursa: Glasul.info

Articolul Liviu Plesoianu: “USR, fă-te repede USP (Uniunea Salvați Planeta). Multinaționalele în PERICOL! Faceți ceva! ACUM!” apare prima dată în Glasul.info.

Cum ne-au prostit pe fata strainii sa ne vindem pamantul pe nimic: in timp ce francezii isi apara securitatea alimentara, romanii sunt fortati s-o puna in pericol! In timp ce romanii au fost manipulati si obligati sa-si vanda pamanturile catre straini, francezii sunt campioni la nivelul Uniunii Europene in ceea ce priveste masurile legislative de protectie a patrimonului funciar.

Francezii s-au gandit din timp sa impuna conditii drastice pentru cetatenii straini care cumpara pamant in tara lor, interzicand in totalitate activitatile speculative prin care terenurile agricole sunt apoi transformate in terenuri pentru activitati agroindustriale de mare amploare sau energetice (exploatarea gazelor de sist, biocombustil, organisme modificate genetic, etc).

Cum ne-au prostit pe fata strainii sa ne vindem pamantul pe nimic: in timp ce francezii isi apara securitatea alimentara, romanii sunt fortati s-o puna in pericol!

Agricultorii din Franta au facut presiuni pana s-au creat o multime de mijloace legislative de protejare a patrimoniului funciar, iar unul dintre cei  mai importanti pasi a fost crearea S.A.F.E.R (Societatea de Amenajare Funciara a Exploatatiilor Rurale), o institutie publica a carui scop este initierea si improprietarirea cu ferme a tinerilor agricultori francezi.

Cadrul legislativ din Franta a creat pentru S.A.F.E.R  dreptul de preemtiune la cumparare a fermelor sau exploatatiilor rurale, cu scopul de a pastra si salva caracterul familial al fermelor traditionale franceze. Acest aspect este deosebit de important atat prin faptul ca sunt pastrate fermele in posesia cetatenilor francezi, cat si prin faptul ca se salveaza caracterul cultural specific fiecarei zone rurale a Frantei, luptandu-se in special impotriva speculei funciare.

In Romania, numeroase fonduri de investitii straine se joaca pe piata funciara romaneasca, jongland uneori fara nici o grija cu imense suprafete de terenuri agricole sau de paduri, fara a exista un control riguros asupra felului in care sunt exploatate aceste terenuri.

Intr-un articol postat pe agroinfo.ro sunt descrise amanuntit numeroasele mijloace de protectie ale patrimoniului funciar francez, in comparatie cu legislatia deosebit de precara din acest domeniu din Romania. Dacian Ciolos, “traitor” pentru o perioada indelungata in Franta, un asa zis “tehnocrat” care a fost comisar european pentru Agricultura in perioada 2010-2014, oare chiar nu stia el de aceste numeroase mijloace de protectie pe care le-au implementat francezii pentru a-si proteja pamanturile?

Cu toate acestea, in perioada cat a fost comisar european pentru Agricultura, Dacian Ciolos a actionat exclusiv in interesul principal a doua tari: Franta si Germania. In timp ce agriculturile din aceste doua tari erau masiv subventionate si patrimoniul lor funciar era protejat de legislatia interna, pe fraierii de romani i-au imbrobodit ca Romania trebuie sa accepte o directiva prin care se permite tuturor cetatenilor UE sa achizitioneze pamant,  fara a pune nici un fel de piedici legislative care sa impiedice actiunile speculative in domeniul funciar.

Mai multe tari de la periferia Europei, printre care si Romania, au ajuns astfel sa piarda controlul asupra pamantului intr-un ritm mai mult decat ingrijorator. In timp ce francezii considera cumpararea fara control a pamanturilor din tara lor de catre cetatenii straini ca fiind niste reale atacuri la siguranta nationala, la siguranta economica si la siguranta alimentara, romanilor le-a fost bagata fortata pe gat abureala numita “corectitudine politica” si acceptarea pe nerumegate a tuturor ineptiilor comandate de catre “bruxellezi”.

Glasul.info

Articolul Cum ne-au prostit pe fata strainii sa ne vindem pamantul pe nimic: in timp ce francezii isi apara securitatea alimentara, romanii sunt fortati s-o puna in pericol! apare prima dată în Glasul.info.

Promisiunea investitiilor si crearea unor loi locuri de munca din partea marelui lant de magazine Kaufland nu-i incanta deloc pe expertii economici si pe liderii partidelor eurosceptice din Republica Moldova, acestia declarand ca privesc intentiile acestui mare investitor mai degraba ca pe un soi de cadou otravit.

Dupa ce Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeana, cel de-al doilea stat romanesc de peste Prut are de indeplinit anumite obligatii, printre care se numara si acceptarea marilor lanturi de magazine pe teritoriul sau. Analistii economici din Republica Moldova considera ca la capitolul drepturi si obligatii ce revin Moldovei in urma semnarii acordului de asociere, moldovenii inca nu dispun de legislatia necesara unei protejari eficiente a economiei locale in cee ce priveste obligatiile impuse, iar la capitolul drepturi Republica Moldova inca nu are posibilitatile de a-si exercita eficient aceste drepturi.

Atat analistii economici cat si membrii partidelor eurosceptice din Republica Moldova considera ca investitiile pe care Kaufland intentioneaza sa le faca in Moldova sunt un pericol pentru micii comercianti locali, pentru micile magazine, pentru afacerile de familie si pentru producatorii locali. Presa din Republica Moldova nu ezita chiar sa spuna ca lantul de magazine Kaufland reprezinta un pericol pentru Moldova.

https://youtube.com/watch?v=CWiVw4Vl0xM

Articolul Kaufland este considerat de catre Republica Moldova un pericol pentru producatorii locali apare prima dată în Glasul.info.

De ani buni, infiltrarea Austriei in economia romaneasca capata tot mai mult imaginea unei adevarate conspiratii, aceasta tara continuand asiduu o adevarata politica de ucidere a capitalului si industriei energetice romanesti.

La acest moment, Austria a ajuns sa reprezinte cu adevarat un pericol iminent pentru securitatea energetica a Romaniei! Situatia geopolitica din regiunea noastra a facut ca pentru multa vreme doar Rusia sa fie privita ca principalul agresor al industriei energetice, insa mai nou trebuie privite cu mare atentie si Austria si Ungaria, tari care intreprind de ani buni actiuni care pun in pericol securitatea energetica a tarii noastre.

Austria isi continua asiduu politica de ucidere a economiei romanesti. Masurile luate de Austria, un pericol pentru securitatea energetica a Romaniei!

In conditiile in care Klaus Iohannis nu se dovedeste pentru cetatenii romani decat o trompeta a impunerii vointei Austriei si Germaniei in tara noastra, Romania trage mereu ponoasele de pe urma actiunilor distructive indreptate impotriva economiei romanesti.

La acest moment, Romania exporta cantitati uriase de energie, fiind cuplata cu pietele din Ungaria, Slovacia si Cehia inca de la sfarsitul anului 2014. Romania a reusit pana la urma mentinerea pe piata centrala a Europei, in pofida faptului ca Austria si Germania au continuat cu planul lor prin care incercau sa scoata Romania de piata centrala.

Unul din motivele pentru care Austria se transforma tot mai mult intr-un inamic al economiei romanesti este si apropierea Austriei de Rusia, atat la nivel politic cat mai ales la nivel economic. OMV-ul s-a apropiat tot mai mult de Gazprom, actionand de multe ori aidoma unei subsidiare a companiei rusesti. Politica de stat a Austriei a favorizat apropierea unor companii austriece de cele din Federatia Rusa, ajungandu-se la acest moment ca Austria sa  reprezinte mai degraba o extensie a Gazprom-ului pe piata de gaze.

Atat Austria, cat si Ungaria, au implementat in ultimii ani masuri economice care pun serios in pericol securitatea energetica a Romaniei. In ultima vreme, relatiile Germaniei si Austriei cu Federatia Rusa dovedesc existenta unor adevarate jocuri de culise pe piata energetica a Europei. Daca analizam bursa gazelor din Austria, constatam rapid ca 50% este detinuta de austrieci si 50% de Gazprom.

Faptul ca Austria s-a transformat intr-o extensie a Gazpromului pe piata energetica a Europei, iar Germania a negociat cu Rusia niste preturi dubios de avantajoase pentru gazele livrate industriei germane, trebuie sa ridice serioase semne de intrebare tuturor tarilor din Uniunea Europeana. In aceste conditii, simpla existenta  a unei tari precum Romania, cu productie proprie de gaze, petrol si de energie electrica, strica jocurile marilor actori de pe piata energetica europeana.

Confruntarile romano-austriece pe tema energiei nucleare

In anul 2014, Comisia Europeana a decis ca subventiile prin care Marea Britanie intentiona sa sprijine construirea centralei nucleare de la Hinkley Point respectau normele comunitare. Britanicii au introdus la acel moment asa numitele “contracte pentru diferenta”, cu intentia ca operatorul centralei nucleare de la Hinkley Point sa obtina venituri stabile pentru o perioada de 35 de ani.

Romania s-a aratat si ea interesata de acelasi mecanism, inaintand un proiect in valoare de 6.5 miliarde de euro pentru realizarea recatoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. La scurt timp, Austria a intervenit contestand avizul Comisiei Europene la Curtea Europeana de Justitie. Interesata direct de situatie, Romania a fost nevoita la randul ei sa intervina in acest proces, fiind alaturi de Comisia Europeana.

Glasul.info

Note/Referinte: adevarulfinanciar.ro

Articolul Austria isi continua asiduu politica de ucidere a economiei romanesti. Masurile luate de Austria, un pericol pentru securitatea energetica a Romaniei! apare prima dată în Glasul.info.

In Strategia Nationala de Ordine Publica 2015 – 2020 supusa dezbaterii publice pe site-ul MAI se specifica faptul ca  manifestarile cu caracter xenofob care au ca scop “obtinerea autonomiei unor regiuni pe criterii etnice” si reprezinta in acelasi timp o amenintare permanenta “asupra climatului de siguranta si a bunastarii cetatenilor”, potrivit  businessmagazin.ro

MAI: “Manifestarile xenofobe pentru autonomie reprezinta un pericol pentru ordinea publica”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus pentru dezbatere publica proiectul Strategiei Nationale de Ordine si Siguranta publica pentru urmatorii cinci ani.

In documentul facut public pe site-ul MAI se afirma ca “dinamica fenomenului infractional ramane o amenintare permanenta asupra climatului de siguranta si a bunastarii cetatenilor, prin posibile amenintari precum: manifestari de rasism, xenofobie, extremism si alte forme de intoleranta, avand drept scop obtinerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice”.

Articolul MAI: “Manifestarile xenofobe pentru autonomie reprezinta un pericol pentru ordinea publica” apare prima dată în Glasul.info.

Adrian Severin, cam fariseu, avertizează: România e în pericol maxim!

La puţină vreme după ce Klaus Iohannis a ieșit președinte la scrutinul electoral din 16 noiembrie 2014, analistul politic, specialist în politica internă și externă, fost europarlamentar, face un avertisment dur. Conform lui Adrian Severin, România se află în pericol maxim. Iată textul politicianului:

După cîteva decenii trăite cel puțin cu iluzia că se află într-o lume a solidarității și armoniei, România își reia locul geopolitic tradițional la punctul de ciocnire dintre interesele marilor actori globali. Raportarea României la aceștia, dar și raportarea lor la ea ridică probleme de o imensă complexitate și periculozitate. În acest context cel puțin două lucruri îmi sunt clare:

1) nimeni nu ignoră România;
2) nimeni nu dorește România.

Adrian Severin, cam fariseu, avertizează: România e în pericol maxim!

Aceste două teze, doar aparent paradoxale, se conciliază în următoarele variante de enunțuri:
– nimeni nu vrea România ca partener, dar toți o vor ca satelit;
– nimeni nu vrea să se coordoneze cu ea, dar toți vor să li se subordoneze;
– nimeni nu o vrea independentă, toți o vor colonie;
– nimeni nu o acceptă drept membru al familiei sale, dar nimeni nu dorește ca ea să devină membru al altei familii.

În încercarea de a ne domina sau măcar de a nu ne lăsa să fim dominați de concurenții lor, strategii lumii au ales să utilizeze arma exagerării defectelor noastre creînd mitul incompatibilității cultural-civilizaționale a românilor cu Occidentul euroatlantic. Acest mit servește atît puterilor euroasiatice (în primul rînd Rusiei), cît și celor euroatlantice.

Caracterul excepțional al corupției la români, spre exemplu, este un mit care permite:
a) Rusiei să „demonstreze“ Occidentului că nu are cum să integreze deplin România structurilor sale (cel puțin nu fără riscuri majore);
b) S.U.A. să intervină direct în guvernarea României folosind justiția pentru a elimina de la guvernarea țării pe liderii cu agenda națională (uneori denunțați ca fiind pro-ruși);
c) U.E. să mențină România ca membru de mîna a doua într-o ordine continentală neo-iobăgistă în care pînă și universalismul imperial are geometrie variabilă și evoluează cu mai multe viteze.

România – spune un alt mit de asemenea unanim îmbrățișat – nu a fost și, se subînțelege, continuă să nu fie pregătită să intre într-o democrație transnațională europeană așa cum, chipurile, ar fi U.E., și să contribuie la edificarea Europei politice, a Statelor Unite ale Europei; proiect al europenilor celor mai „avansați“, respectiv al „adevăraților“ europeni – catolici și protestanți, din Vest și din Nord, din lumea industriei și finanțelor, neoconservatori și neoliberali.

Aici nu mai este vorba despre „corupția structurală“, ci despre o „incapacitate structurală“, o „neputință congenitală“ a românilor de a participa cu succes la actul guvernării așa cum este el înțeles și săvîrșit în civilizația occidentală spre care ei aspira nejustificat și în instituțiile căreia s-au strecurat la fel de nejustificat. Cum modelul „bunei guvernări“ ar fi unic și universal valabil, rezultă că romanii sunt inclusiv incapabili de autoguvernare. Așadar nu numai că încurcă gestiunea U.E., dar nici nu au îndreptățirea la un stat propriu sau, cel puțin, la administrarea acestui stat prin ei înșiși.

Pe ce se bazează asemenea teze? Cînd concluziile sunt atît de ferme și de „utile“, ele seduc prin propria lor afirmare, nemaifiind nevoie de argumente. Dacă cineva ar căuta argumente, rezultatul ar fi mai mult decît dezamăgitor pentru propagandiștii mitului. România nu s-a opus nici unei reforme constituționale a U.E., acceptînd să transfere instituțiilor europene, fără nici o garanție de contrapartidă, toate atributele suverane care i-au fost cerute. Prin acceptarea M.C.V., România a acceptat chiar competențe supranaționale de control care nu se aplică nici unui alt membru (cu excepția Bulgariei).

România și-a plătit fără crîcnire contribuția la bugetul european comun fără a primi din partea U.E. fonduri europene măcar egale cu aceasta. A fost, deci, un contributor net (care a dat mai mult decît a luat) și niciodată nu i-a trecut prin cap să spună, asemenea Marii Britanii, „eu îmi vreau banii înapoi!“

România și-a diminuat capacitatea productivă a economiei naționale în favoarea economiilor occidentale bazate pe export (în special a Germaniei), oferindu-se acestora ca o mare piață de desfaceri. România a pus resursele sale naturale și forța de muncă ieftină la dispoziția investitorilor străini (europeni și nu numai europeni) foarte interesați să își valorifice capitalurile aici, inclusiv cu prețul coruperii administrației românești. România a oferit statelor occidentale lovite de șovinismul și decadența bunăstării, mîna de lucru calificată pentru meserii pe care cetățenii lor nu mai vor să le practice. Această mînă de lucru a creat acolo creștere economică, generînd, totodată, venituri bugetare și noi locuri de muncă. România s-a lăsat sărăcită de elitele sale intelectuale, de talentele sale cele mai autentice și mai educate, contribuind, astfel, la îmbogățirea și progresul strategic al Occidentului euroatlantic, în aceeași măsură în care și-a pus în pericol propriul viitor.

În timp ce elitele României, formate pe bani românești, aduc buna guvernare și prosperitate altora, românilor li se spune că trebuie să accepte să fie conduși din afară, căci, într-adevăr, în țară nu le-a mai rămas decît o elită-surogat formată din ciurucuri și trădători.

Și atunci, de ce atîta „Of!“ și „Vai!“?

Dacă cineva nu a fost pregătit să integreze România în familia occidentală, acela a fost Occidentul însuşi. El a fost, în schimb, pregătit şi bucuros să o colonizeze.

Un al treilea mit – cu atît mai uşor de acreditat cu cît elitele autentice româneşti îşi părăsesc în marş forţat patria – este acela că România are vocaţia de a fi ghetoul european al romilor.

Legătura pe care atît discursul mediatic, cît şi cel politic occidental o fac între insecuritatea cetăţenilor europeni, „invazia“ romilor şi pretinsa „origine românească“ a acestora (origine cel puţin civică dacă nu şi culturală) susţine ideea că România, prin însăşi identitatea sa etnică (în cel mai bun caz incertă, dacă nu cu desvîrşire romă), pune în pericol civilizaţia europeană.

De aceea romii trebuie expulzaţi şi concentraţi în România, iar aceasta trebuie izolată în afara spaţiului Schengen şi nu numai acolo.

„Manelizarea“ mass media (independente în relaţia cu statul român, iar nu şi în cea cu clanurile oligarhice ori cu diverse cercuri de interese străine), precum şi cea a politicii româneşti, nu fac decît să confirme o asemenea idee.

Nu este clar care sunt politicile de integrare a romilor şi care este eficienţa lor. În schimb, presa tabloidizată – cea mondenă şi cea de scandal – se delectează cu prezentarea detaliată şi necritică a ceea ce tradiţiile rome au mai mult în contrast cu tradiţiile culturale româneşti şi europene; ba chiar şi cu evoluţia comunităţilor rome pe calea convergenţei cu valorile civilizaţionale europene. Aducerea obsesivă a interlopilor de origine romă în procesele intentate liderilor politici români (mai mult sau mai puţin corupţi), cu mediatizarea aferentă, nu este, nici ea, o întîmplare oarecare; sau, dacă este, atunci interesul naţional cere să fie oprită imediat, cel puţin în dimensiunea sa mediatică.

În conexiune cu mitul excepţionalismului corupţiei româneşti şi cu cel al identităţii culturale rome a României se degajă şi mitul problemelor cronice, de factură structurală ale justiţiei române. Aceasta este prezentată ca fiind în acelaşi timp blocată şi dezlănţuită, controlată şi haotică, nesofisticată şi impredictibilă.

Pe terenul mitului contrariile pot coexista cu uşurinţă. Pe o atare imagine s-a clădit concluzia că justiţia română trebuie pusă sub controlul străinătăţii. Acesta se exercită la vedere. Or, dacă un stat cu o justiţie ineficientă este un stat nefuncţional, un stat cu o justiţie controlată din afară nu mai este stat de loc.

„Cum credeţi că vin capitalurile de calitate, acelea care va aduc dezvoltare, iar nu numai corupţie şi înfeudare, dacă investitorii potenţiali văd şi aud de dimineaţa pînă seara numai despre descinderi cu mascaţi ca în cartelurile mafiote din America Latină sau Orientul Îndepărtat, arestări de lideri politici bazate pe denunţurile interlopilor romi, afaceri ruinate de luptele între clanuri şi altele la fel?“ – m-a întrebat recent un distins diplomat străin. „Veţi rămîne doar cu afaceriştii dubioşi protejaţi de justiţia română aflată sub controlul real al cîtorva guverne străine!“ – a adăugat el. (Şi nu era un diplomat rus, cum probabil ar fi fost tentat să bănuiască d-l Joe Bideu.)

Într-adevăr, din „statul romilor“ – aflaţi şi ei sub povara nedreaptă a unor stereotipuri negative colportate masiv şi nu tocmai inocent în Occident – capitalurile sănătoase fug, iar regimul „jurisdicţiei consulare“ (desfiinţat de Al. I. Cuza în zorii afirmării existenţei şi demnităţii noastre naţionale) reînvie în forme şi sub acoperiri din cele mai perverse. (Acum nu numai „supuşii străini“, ci şi romanii sunt „judecaţi“ de funcţionarii diplomatici ai altor guverne, cărora o naţiune în declin le-a concesionat această funcţie.) Cum să primeşti un asemenea neam ţn casa ta?!

Ce doreşte, însă, România? Dacă ceva este cu adevărat excepţional la români, aceasta nu este nici măcar dezbinarea, care caracterizează, probabil, cu o mai mică intensitate, şi alte popoare. Excepţional la români este spiritul autocritic care ajunge la limita la care poate fi definit ca autodemolator. Pe el s-au bazat, desigur, şi creatorii mitologiei antiromâneşti. Mai exact ai mitului complex al incompatibilităţii cultural-civilizaţionale dintre România şi Occidentul euroatlantic; mit care justifica atît izolarea, cît şi dominarea externă a naţiunii române. Iată de ce românii trebuie să îşi asume, la rîndul lor, o parte de răspundere. O răspundere care nu scuză, însă, abuzul celorlalţi.
Independent de vină, cu timpul cetăţenii României au început să resimtă dureros – cum putea fi altfel?! – efectele miturilor amintite anterior.

Dincolo de inconvenientele practice, acestea i-au făcut să se simtă umiliţi şi trădaţi. De către cine? Tocmai de cei pe care i-au iubit şi respectat totdeauna: americanii, în special, şi vest-europenii. Reacţia la descoperirea „refuzului“ euroatlantic („refuz“ subliniat din motive evidente de propaganda rusă) a fost inevitabilă, firească: americanofobia şi euro-scepticismul.

Două sentimente şocante la un popor în mod tradiţional pro-occidental, euro-entuziast şi americanofil. Americanofobia şi euro-scepticismul care se strecoară tot mai mult în sufletele românilor şi în societatea românească sunt, prin ele însele, o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României. De asemenea, înstrăinarea României de S.U.A. şi U.E. va afecta interesele vitale americane şi vest-europene în regiunea Balcanilor şi Mării Negre, precum şi procesul de continuare al integrării şi extinderii U.E.

În acest sens, reacţia societăţii româneşti faţă de criza ucraineană este semnificativă. În mod instinctiv romanii s-au plasat de partea Ucrainei, faţă de care, pînă atunci, nu arătaseră o mare simpatie. Pe de altă parte, în disputa dintre Occidentul euroatlantic (S.U.A. şi U.E.) şi Rusia românii au arătat, lucru rar în istoria lor, mai multă înţelegere pentru poziţia rusă. Într-un fel se poate spune că suntem cu Ucraina împotriva Rusiei şi cu Rusia împotriva Occidentului. Surprinzător şi periculos! Iată la ce efecte perverse a dus politica de „excludere şi refuz“ aplicată de Occident României prin „strategia disocierii culturale a românilor“.

Această americanofobie şi acest euro-scepticism emergent pot fi anihilate numai printr-o politică adecvată (adică realistă, corectă, inteligentă şi prietenoasă) a S.U.A., precum şi prin revenirea U.E. la proiectul federal bazat pe principiile egalităţii şi solidarităţii, ale coeziunii economice, sociale şi teritoriale. În ceea ce priveşte S.U.A., o asemenea politică este împiedicată de mitul excepţionalismului inadecvării şi incompatibilităţii româneşti, alimentat chiar de unele cercuri americane în speranţa că, astfel, vor putea interveni în România şi îi vor controla politica. Cu cît mitul se consolidează, cu atît americanofobia românilor se acutizează şi cu cît aceasta se acutizează cu atît risipirea mitului devine mai dificilă.

Iată un cerc vicios care trebuie tăiat. El poate fi tăiat doar în S.U.A. Va fi aşa numai în măsura în care americanii vor înţelege că mitul, ca orice mit, nu este un adevăr şi că perpetuarea lui contravine intereselor americane.

Cît despre U.E., lucrurile sunt şi mai complicate. Pe de o parte, nu numai că România se găseşte într-un raport defavorabil de forţe cu protagoniştii U.E., dar aceştia au mult mai puţine motive decît S.U.A. să vadă în România un partener util spre indispensabil la frontiera estica a Uniunii. Germania, Franţa şi Italia, dar şi Spania şi Marea Britanie nu au nevoie de Romania pentru a se înţelege cu Rusia şi a conveni asupra unei arhitecturi de securitate la nivel continental. Dimpotrivă, pentru ele ar fi mai potrivit ca românii să fie doar un obiect al istoriei plasat într-o „ţară a nimănui“, care separă Europa germană de Asia rusă. Pe de altă parte, sub aspect formal, România este membră a alianţelor occidentale şi în special a U.E., în interiorul cărora are o serie de drepturi precise cu garanţiile juridice aferente. Din această perspectivă euro-scepticismul şi decuplarea de U.E. în favoarea unor formule alternative situate mai la Est nu trebuie să reprezinte decît ultimul recurs.

Pînă la a se ajunge acolo, guvernul român trebuie să lanseze o strategie menită să reafirme şi să promoveze drepturile României ca stat membru, aşa cum rezultă ele din tratate, precum şi să mărească influenţa sa politică şi economică în cadrul U.E. Pe o astfel de bază se va putea acționa eficient pentru ca revenirea la proiectul Europei politice de tip federalizare să funcționeze în folosul tuturor membrilor săi.

Ce șanse sunt ca asemenea schimbări de curs istoric să se producă? Foarte puține! În aceste condiții nu se poate trage decît o singura concluzie: România este în pericol! Poate cel mai mare din istoria sa.

9 iulie 2014

Adrian Severin

ADDENDA

            Este evident că, fiind situat de atîta vreme la vîrful politicii românești postdecembriste, Adrian Severin a dobîndit o anumită acuitate în a discerne vectorii care periclitează securitatea națională a României atît pe plan intern, cît și internațional. De aceea, îl și republicăm aici, cum au făcut, între timp, și alții. Dar este necesar să relev că, dincolo de multele observații pertinente pe care le notează referitor la involuția politico-economico-socială a României contemporane – observații care au devenit locuri comune în discursul multor analiști –, în realitate Adrian Severin pozează în grupul „băieților buni“, uitînd să ne spună că a făcut parte atît din primul guvern F.S.N.-ist, al premierului Petre Roman, cît și din alte guverne ulterioare F.D.S.N-iste, P.D.S.R.-iste, P.S.D.-iste, C.D.R-iste etc., „ca tot românul imparțial“. Ca atare, este unul dintre artizanii instituirii politicii de distrugere a României, politică impusă la comandă externă.

Unii analiști mai amintesc românilor că premierul Petre Roman a declarat cu autosuficiență că „industria României este o grămadă de fiare vechi“, iar prin politica sa, continuată de coechipierii săi, printre care Adrian Severin, a început distrugerea industriei, deşi, de exemplu, SIDEX-Galaţi, I.M.G.B., COMTIM, C.O.S.-Târgovişte, SIDERCA-Călăraşi şi multe altele complexe industriale fuseseră construite după cele mai moderne proiecte occidentale, cu ajutorul împrumutului făcut la F.M.I. şi la Banca Mondială – iar aceste stabilimente financiare nu acordau împrumuturi dacă proiectele prezentate nu erau fezabile şi eficiente în viitor, spre a-şi recupera banii. Mai mult, Legea nr. 15/1990 privind societăţile comerciale a fost o lege de import şi a fost adusă în ţară de Adrian Severin. Și, după cum am arătat într-o emisiune la OTV – cu puţin timp pînă să fie interzisă definitiv această televiziune –, a constituit una dintre cele mai pernicioase legi, deoarece a fost matricea juridică a distrugerii economiei naţionale: aşa cum am relevat în respectiva emisiune, S.R.I.-ul avertizase, la acea vreme, asupra periculozităţii acelei legi, dar forţele trădătoare ale grupului de complotişti din decembrie 1989 – din care face parte şi Adrian Severin – fuseseră mai puternice, iar România a fost împinsă pe calea involuţiei.

Face mare caz, în materialul său, de proasta imagine pe care ne-o croieşte Occidentul din cauza comportamentului ţiganilor, dar pe care îi numeşte, constant, „romi“ – nici măcar „rromi“ –, deşi colegul său de guvern P.D.S.R.-ist din mandatul 1992-1996, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, dăduseMemorandumul nr. H03/169 din 31.01. 1995, prin care solicita instituţiilor guvernamentale şi tuturormass media să elimine din limbaj vocabula „rom/rrom“ și sintagmele „limba romanes“ sau „limba romani“ (sau „romali“, căci țiganii încă nu se dumiriseră cum să-și denumească presupusa lor limbă, pe care, de fapt, nu o au!), deoarece sunt expresii care denigrează România, lăsînd în străinătate impresia că România este ţara ţiganilor, din cauza asocierii ilicite dintre „rom“ şi „român“ sau „romanes“ şi „româneşte“, mai ales prin faptul că, pe de o parte, multe publicaţii româneşti şi toate publicaţiile străine scriu cuvintele româneşti fără diacritice, iar, pe de altă parte, toţi ţiganii din ţările occidentale se declară că sunt „români“ chiar dacă provin din alte ţări europene! Pentru detalii asupra problemei şi argumentării, vedeţi studiul „România va deveni groapa de gunoi etnic a Europei“ (publicat pe AlterMedia în cinci episoade și al cărui prin episod este aici: http://www.altermedia.info/romania/2010/10/14/romania-va-deveni-groapa-de-gunoi-etnic-a-europei-1/).

La fel, Adrian Severin face mare caz de situaţia actuală a Ucrainei, pretinzînd că „toţi românii“ ţin partea Ucrainei în conflictul actual cu Federaţia Rusă, deşi este absolut invers: cei mai mulţi români vor revenirea Ucrainei la dimensiunea ei kieveană şi, pe cale de consecinţă, vor desființarea actualei ei configurații geografice și restituirea teritoriilor răpite ţărilor vestice limitrofe – Polonia, Cehia, România – prin criminalul Pact Ribbentrop-Molotov, al cărei beneficiară este Ucraina, aşa cum am arătat în articolul „Necesitatea reîntregirii României“. Mai mult, Adrian Severin se face că uită că este parte din triada de trădători ai naţiunii, alături de Zoae Petre şi Emil Constantinescu, care au semnat Tratatul cu Ucraina, prin care au renunţat la revendicările teritoriale întemeiate, doar de dragul păcălelii de a intra în N.A.T.O. şi în U.E. Deşi, între timp, Ucraina sabotase România prin eşuarea deliberată a navei Vostock, în octombrie 1992, şi prin începerea săpăturilor pentru adîncirea Canalului Bîstroe.

Dar, așa cum semnalează, cu obiectivitate frumoasa și deșteapta Maria Diana Popescu despre acest text al lui Adrian Severin, „Păcat că declaraţia apare abia acum şi aparţine unui om politic acuzat de corupţie. Dar, adevărurile nu trebuie ignorate, indiferent din ce parte vin. Ar fi fost mult mai util dacă era enunţată în plenul Parlamentului European, în perioada cînd acesta activa ca membru al acestei structuri europene din partea României. Extremistul Nigel Farage s-a pus în unghii împotriva Uniunii şi a avut cîştig de cauză pentru ai lui. În diplomaţie, momentul contează!“ (s.n. – V.I.Z.).

De fapt, deși ne căinează pe noi, românii, că am fost transformați în colonia acestora, a Uniunii Europene și a N.A.T.O., Adrian Severin se numără printre actonii politici care ne-au adus în această stare! De aceea, ieșirea din starea de colonie nu rezidă în bunăvoința care va fi manifestată de S.U.A. sau birocrații care conduc U.E., cum crede el, credincios, în fond, străinilor ale căror directive le-a îndeplinit pînă acum – deși, aici, în acest text, le respinge, fariseic, presiunea –, ci în dobîndirea cît mai promptă de către români a convingerii că soluția constă doar în înlăturarea rapidă și radicală a actualei clase politice.

30 ianuarie 2014

Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu

Surse:

[1] adrianseverin.com

[2] altermedia.info

Articolul Adrian Severin, cam fariseu, avertizează: România e în pericol maxim! apare prima dată în Glasul.info.

Piesele auto contrafacute le pot aduce moartea soferilor si pasagerilor din masina si inchisoarea celor care le vand. Piesele auto contrafacute provoaca de asemenea defectiuni majore autoturismelor.In ultimul timp s-au inregistrat din ce in ce mai multe componente auto falsificate asa ca legislatia s-a schimbat.

Pentru ca de cele mai multe ori falsificatorii prefera sa falsifice piese Dacia Logan, a evita sa cumparati pieste auto contrafacute cumparati Piese auto Logan numai de la distribuitori autorizati.Cel mai simplu este sa cumparati din magazinele online care au de multe ori un stoc mai mare chiar decat unele magazine traditionale sau service-uri, preturi cu pana la 70% mai mici in online, plata in rate fara dobanda.

Cum sa identifici piesele auto contrafacute pentru Dacia Logan, ce iti pot pune viata in pericol

Cumparand online veti fi sigur ca alegeti exact ceea ce va trebuie fara sa apelati la consultanta profesionala si fara sa fie nevoie de deplasare. Livrarea este rapida ea facandu-se de multe ori chiar si in 24 de ore  la tine acasa sau la service.

De foarte multe e greu sa faci diferenta intre piesele originale si cele false, doar un ochi format putand gasi aceasta diferenta, adeseori descoperindu-se piesele contrafacute doar atunci cand soferii ajung cu masina la service. Din aceasta cauza am hotarat sa facem un ghid prin care sa puteti depista aceste falsuri.

Iata de pilda mai jos cum puteti depista diferenta intre Piese Dacia autentice si piesele contrafacute:

Desi pare greu de crezut, o placuta de frana contrafacuta se comporta diferit fata de cea de origine. La 130 de km/h, distanta de franare a unui vehicul echipat cu placute contrafacute este cu 30 de metri mai mare decat cea a unui vehicul echipat cu placute de frana de origine.

In continuare va aratam cum sa faceti diferenta intre Piese Logan autentice si cele contrafacute. Test comparativ intre o bara de Logan contrafacuta si una originala. Cea contrafacuta este casanta, nu are aceleasi proprietati la revopsire si are elemente de imbinare neconforme.

Marea majoritate dintre aceste Piese auto Logan pe care falsificatorii le falsifica de obicei sunt placutele de frana. Numai in anul 2008 au fost capturate si distruse 15000 de astfel de placute de frana, provenite din China.

Surse/Note :

http://www.autohut.ro/

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/

http://www.loganclub.ro/

Articolul Cum sa identifici piesele auto contrafacute pentru Dacia Logan, ce iti pot pune viata in pericol apare prima dată în Glasul.info.