16 Mai: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 4: Linia 4:
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">  
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">  
* [[1204]]  Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea. Papa Inocențiu al III-lea cerea episcopului de Oradea să accepte pentru această populație, probabil români, subordonarea direct Scaunului Apostolic</div>
* [[1204]]  Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea. Papa Inocențiu al III-lea cerea episcopului de Oradea să accepte pentru această populație, probabil români, subordonarea direct Scaunului Apostolic</div>
* [[1600]] [[Mihai Viteazul]] ia Cetatea Suceava fără niciun fel de luptă, pur și simplu i se deschid porțile cetății
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
* [[1600]] [[Mihai Viteazul]] ia Cetatea Suceava fără niciun fel de luptă, pur și simplu i se deschid porțile cetății</div>
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">  
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">  
* [[1812]] Era semnată [[Pacea de la București]] prin care se încheia războiul ruso–turc (1806–1812). Jumătatea de est a Moldovei ce avea să fie denumită Basarabia, intră în componența Rusiei</div>
* [[1812]] Era semnată [[Pacea de la București]] prin care se încheia războiul ruso–turc (1806–1812). Jumătatea de est a Moldovei ce avea să fie denumită Basarabia, intră în componența Rusiei</div>
Linia 11: Linia 12:
* [[1834]] La 16 mai 1834 [[Simion Bărnuţiu]] este numit notar consistorial la Blaj
* [[1834]] La 16 mai 1834 [[Simion Bărnuţiu]] este numit notar consistorial la Blaj
* [[1871]] Blaj. Declaraţia unui grup de intelectuali români din Blaj cu privire la drepturile legitime ale naţiunii române, afirmate mai puternic după 1848.
* [[1871]] Blaj. Declaraţia unui grup de intelectuali români din Blaj cu privire la drepturile legitime ale naţiunii române, afirmate mai puternic după 1848.
* [[1884]] Ziarul Kolozsvari Kozlony scria "Tineretul academic maghiar a spart feresterele localului societatii "Iulia" si ferestrele locuintelor advocatilor romani, Coroianu si dr. Isacu. Ea s-a oprit apoi inaintea locuintei d-lui prof dr Silași și a demonstrat în chip extraodrinar de violent. Ziua următoare studențimea maghiară a ars în piață gazetele românești" (pag. 209, România și revizionismul maghiar, dr. Aurel Gociman)
* [[1884]] Ziarul Kolozsvari Kozlony scria "Tineretul academic maghiar a spart feresterele localului societatii "Iulia" si ferestrele locuintelor advocatilor romani, Coroianu si dr. Isacu. Ea s-a oprit apoi inaintea locuintei d-lui prof dr Silași și a demonstrat în chip extraodrinar de violent. Ziua următoare studențimea maghiară a ars în piață gazetele românești" (pag. 209, România și revizionismul maghiar, dr. [[Aurel Gociman]])
* [[1894]] „Azi serbăm jubileul de o săptămână, de când în Cluj stau pe banca acuzaților o însemnată parte dintre fruntașii națiunii române din Transilvania și Ungaria”, scria „Gazeta Transilvaniei” în ediția din 16 mai 1894.
* [[1903]] Părintele [[Ion Moța]], redactorul gazetei LIBERTATEA din Orăștie, este condamnat la Cluj, la 1 an temniță ordinară și 1.000 coroane amendă pentru articolul A MURIT MATIA ȘI CU EL ȘI DREPTATEA
* [[1903]] Părintele [[Ion Moța]], redactorul gazetei LIBERTATEA din Orăștie, este condamnat la Cluj, la 1 an temniță ordinară și 1.000 coroane amendă pentru articolul A MURIT MATIA ȘI CU EL ȘI DREPTATEA
* [[1903]] Ziarul „Tribuna” din Sibiu, e osândit la 8 luni temniţă şi 800 coroane amendă.
* [[1903]] Ziarul „Tribuna” din Sibiu, e osândit la 8 luni temniţă şi 800 coroane amendă.
Linia 30: Linia 32:
* [[2019]] A murit la București regizorul [[Lucian Pintilie]]
* [[2019]] A murit la București regizorul [[Lucian Pintilie]]


== Surse externe ==
== Surse externe ==<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
* [https://glasul.info/2023/05/16/16-mai-1204-mentionarea-populatiei-ortodoxe-din-dieceza-de-oradea/ - 16 Mai 1204: Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea]
* [https://glasul.info/2023/05/16/16-mai-1204-mentionarea-populatiei-ortodoxe-din-dieceza-de-oradea/ - 16 Mai 1204: Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea]
* [https://glasul.info/2024/05/16/16-mai-1600-mihai-viteazul-ia-cetatea-suceava-fara-niciun-fel-de-lupta-pur-si-simplu-i-se-deschid-portile-cetatii/ - 16 Mai 1600 – Mihai Viteazul ia Cetatea Suceava fără niciun fel de luptă, pur și simplu i se deschid porțile cetății]
* [https://glasul.info/2024/05/16/16-mai-1600-mihai-viteazul-ia-cetatea-suceava-fara-niciun-fel-de-lupta-pur-si-simplu-i-se-deschid-portile-cetatii/ - 16 Mai 1600 – Mihai Viteazul ia Cetatea Suceava fără niciun fel de luptă, pur și simplu i se deschid porțile cetății]
* [https://glasul.info/2017/05/16/cea-mai-neagra-zi-din-istoria-basarabiei-16-mai-1812/ Cea mai neagră zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812]
* [https://glasul.info/2017/05/16/cea-mai-neagra-zi-din-istoria-basarabiei-16-mai-1812/ Cea mai neagră zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812]
* [https://glasul.info/2020/05/16/16-mai-1864-iasul-deplangea-savarsirea-din-viata-a-celui-mai-stralucit-profesor-al-univeritatii-simion-barnutiu/ - 16 mai 1864 – Iașul deplângea “săvârșirea din viață a celui mai strălucit profesor al Universității”,Simion Bărnuțiu]
* [https://glasul.info/2020/05/16/16-mai-1864-iasul-deplangea-savarsirea-din-viata-a-celui-mai-stralucit-profesor-al-univeritatii-simion-barnutiu/ - 16 mai 1864 – Iașul deplângea “săvârșirea din viață a celui mai strălucit profesor al Universității”,Simion Bărnuțiu]</div>

Versiunea curentă din 10 noiembrie 2024 14:15


Evenimente[modificare]

  • 1204 Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea. Papa Inocențiu al III-lea cerea episcopului de Oradea să accepte pentru această populație, probabil români, subordonarea direct Scaunului Apostolic
  • 1600 Mihai Viteazul ia Cetatea Suceava fără niciun fel de luptă, pur și simplu i se deschid porțile cetății
  • 1812 Era semnată Pacea de la București prin care se încheia războiul ruso–turc (1806–1812). Jumătatea de est a Moldovei ce avea să fie denumită Basarabia, intră în componența Rusiei
Catolicismul si revizionismul maghiar
  • 1834 La 16 mai 1834 Simion Bărnuţiu este numit notar consistorial la Blaj
  • 1871 Blaj. Declaraţia unui grup de intelectuali români din Blaj cu privire la drepturile legitime ale naţiunii române, afirmate mai puternic după 1848.
  • 1884 Ziarul Kolozsvari Kozlony scria "Tineretul academic maghiar a spart feresterele localului societatii "Iulia" si ferestrele locuintelor advocatilor romani, Coroianu si dr. Isacu. Ea s-a oprit apoi inaintea locuintei d-lui prof dr Silași și a demonstrat în chip extraodrinar de violent. Ziua următoare studențimea maghiară a ars în piață gazetele românești" (pag. 209, România și revizionismul maghiar, dr. Aurel Gociman)
  • 1894 „Azi serbăm jubileul de o săptămână, de când în Cluj stau pe banca acuzaților o însemnată parte dintre fruntașii națiunii române din Transilvania și Ungaria”, scria „Gazeta Transilvaniei” în ediția din 16 mai 1894.
  • 1903 Părintele Ion Moța, redactorul gazetei LIBERTATEA din Orăștie, este condamnat la Cluj, la 1 an temniță ordinară și 1.000 coroane amendă pentru articolul A MURIT MATIA ȘI CU EL ȘI DREPTATEA
  • 1903 Ziarul „Tribuna” din Sibiu, e osândit la 8 luni temniţă şi 800 coroane amendă.
  • 1906 Dobra. Alegere de deputat. Românii, disciplinaţi, stăteau aşezaţi în şiruri lungi. Când preşedintele vede că dr. Aurel Vlad întruneşte majoritatea zdrobitoare a voturilor, dă ordin să se suspende votarea şi jandarmii să împrăştie alegătorii români. Jandarmii unguri atacă la baionetă. Este ucis un bătrân, fiind lovit în cap cu patul armelor. Mai mulţi alegători sunt răniţi. Când jandarmii unguri vor să deschidă focul, comandantul austriac al detaşamentului de infanterie venit de la Orăştie pentru asigurarea ordinii, revoltat de acţiunea criminală a jandarmilor, dă ordin infanteriştilor să-i dezarmeze
  • 1972 A fost inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările sistemului au început în septembrie 1964
  • 1990 A fost înființat SPP (Serviciul de Protecție și Pază).

Nasteri[modificare]

Decese[modificare]

== Surse externe ==

librarie.net