7 Septembrie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
1944 Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta "ciuntirea și destrămarea oștirii".
1940 Elena Lupescu a plecat peste graniță împreună cu Carol al II-lea (fuga din țară)
2006 FCRCHM (Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna) atrage inca o data atenția asupra faptului că proiectul legii Statutului minorităților este un proiect anti-național și anti-constituțional
2015 Klaus Iohannis s-a declarat impotriva cotelor obligatorii de imigranti, spunand ca Romania va primi voluntar 1785 de imigranti.
2015 2015 -In timpul unui protest ce a avut loc pe 7 septembrie a.c. la Munchen, demonstrantii au afisat o pancarta cu un mesaj surprinzator: ” Orban hilf uns!” (Orban ajuta-ne!)
2017 Deputatul PSD Răzvan Rotaru a anunțat joi, 7 septembrie 2017, că România a atins cel mai mare număr de salariați din ultimii 20 de ani: 4,84 milioane de persoane.
2018 austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei in cadrul unui eveniment de la Alba Iulia
2019 Conferința Consiliului Mondial Român (CMR) de sâmbătă, 7 septembrie a.c., organizată în Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamentului
2019 Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazu” a donat pe 7 septembrie 2019, o efigie din bronz a marelui voievod Mihai Viteazu, complexului Leul de Aur din Sebeș.
2000 În dimineața zilei de 7 septembrie 2000, după mai multe zile de filaj în jurul blocului în care locuia Virgil Săhleanu, acesta este atacat de către niște agresori și înjughiat cu un cuțit, prăbușindu-se în încercarea de a se întoarce în apartament pentru a solicita ajutor
Fără descriere a modificării |
|||
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1456]] 1456, 7 Septembrie. 'Ţepeş depune jurămintul de credinţă cătră regele Ungariei în minile Saşilor din ţara Birsei (orig. Braşov) | * [[1456]] 1456, 7 Septembrie. 'Ţepeş depune jurămintul de credinţă cătră regele Ungariei în minile Saşilor din ţara Birsei (orig. Braşov) | ||
* [[1931]] [[Nicolae Titulescu]] a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune | |||
* [[1939]] România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei. | |||
* [[1940]] Tratatul de la Craiova - „Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român | * [[1940]] Tratatul de la Craiova - „Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român | ||
* [[1940]] armata lui Miklós Horthy intra deja în Baia Mare, beneficiind de o primire oficială fastuoasă în fruntea căreia se afla Alexandru Rakoczi, primul din cei sapte primari care aveau să conducă orașul pe timpul invaziei și ocupației horthiste | * [[1940]] armata lui Miklós Horthy intra deja în Baia Mare, beneficiind de o primire oficială fastuoasă în fruntea căreia se afla Alexandru Rakoczi, primul din cei sapte primari care aveau să conducă orașul pe timpul invaziei și ocupației horthiste | ||
* [[1940]] armata ungară a intrat în Șimleul Silvaniei | * [[1940]] armata ungară a intrat în Șimleul Silvaniei | ||
* [[1940]] [[Masacrul de la Mihai Bravu]], soldaţi unguri au arestat 20 de ţărani români din comuna Mihai Bravu, jud. Bihor, care se aflau la muncă pe câmp, fiind duşi într-un cimitir părăsit, bătuţi cu patul puştilor şi apoi omorảţi prin împuşcare / MIHAI BRAVU jud. Bihor: 7 septembrie 1940. Armata maghiară intră în localitate. Adună un număr de 22 persoane, ţărani, între care şi doi copii, îi duce pe câmp , înafara localităţii şi îi împuşcă. | <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> | ||
* [[1944]] Preoții ortodocși din Bihor și Satu Mare rămași în viață au fost arestați și direcționați către o destinație necunoscută ostatici / prizonieri de război (pag. 220 Ț.O...) | * [[1940]] [[Masacrul de la Mihai Bravu]], soldaţi unguri au arestat 20 de ţărani români din comuna Mihai Bravu, jud. Bihor, care se aflau la muncă pe câmp, fiind duşi într-un cimitir părăsit, bătuţi cu patul puştilor şi apoi omorảţi prin împuşcare / MIHAI BRAVU jud. Bihor: 7 septembrie 1940. Armata maghiară intră în localitate. Adună un număr de 22 persoane, ţărani, între care şi doi copii, îi duce pe câmp , înafara localităţii şi îi împuşcă.</div> | ||
<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> | |||
* [[1944]] Preoții ortodocși din Bihor și Satu Mare rămași în viață au fost arestați și direcționați către o destinație necunoscută ostatici / prizonieri de război (pag. 220 Ț.O...)</div> | |||
* [[1944]] Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta "ciuntirea și destrămarea oștirii". | |||
* [[1940]] Elena Lupescu a plecat peste graniță împreună cu Carol al II-lea (fuga din țară) | * [[1940]] Elena Lupescu a plecat peste graniță împreună cu Carol al II-lea (fuga din țară) | ||
* [[2006]] FCRCHM (Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna) atrage inca o data atenția asupra faptului că proiectul legii Statutului minorităților este un proiect anti-național și anti-constituțional | * [[2006]] FCRCHM (Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna) atrage inca o data atenția asupra faptului că proiectul legii Statutului minorităților este un proiect anti-național și anti-constituțional | ||
Linia 18: | Linia 22: | ||
== Nasteri == | == Nasteri == | ||
* [[1816]] Lascăr Rosetti, om politic român (d. 1884) | |||
* [[1850]] Constantin I. Istrati, chimist și medic român (d. 1918) | |||
* [[1881]] Henri Focillon, istoric de artă și estetician, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1943) | |||
* [[1902]] Șerban Cioculescu, critic și istoric literar român, membru al Academiei Române (d. 1988) | |||
* [[1904]] Dumitru Dumitrescu, inginer român (d. 1984) | |||
* [[1912]] Născută la 7 septembrie 1912 în Craiova, jud. Dolj, Marie-Ana Drăgescu | * [[1912]] Născută la 7 septembrie 1912 în Craiova, jud. Dolj, Marie-Ana Drăgescu | ||
* [[1927]] Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999) | |||
* [[1929]] Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2001) | |||
* [[1938]] Eliza Botezatu, scriitoare și critic literar din Republica Moldova (d. 2022) | |||
* [[1944]] Paul Fister, actor român (d. 2017) | |||
* [[1954]] Tudorel Stoica, fotbalist român | |||
* [[1960]] Nae Caranfil, scenarist, actor și regizor român | |||
* [[1965]] Angela Gheorghiu, soprană română | |||
* [[1988]] Silvia Busuioc, actriță și fotomodel din Republica Moldova | |||
* [[1992]] Marius Vasile Cozmiuc, canotor român | |||
== Decese == | |||
* [[1880]] Manolache Costache Epureanu, politician român, prim-ministru al României (n. 1820) | |||
* [[1907]] Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic și scriitor român (n. 1836) | |||
* [[1993]] Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român (n. 1924) | |||
* [[2000]] Virgil Săhleanu, lider sindical român (n. 1946) | |||
* [[2008]] Ilarion Ciobanu, actor român de film (n. 1931) | |||
== Zile Speciale / Sarbatori == | |||
* Înainteprăznuirea Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont (calendar ortodox) | |||
== Link-uri == | == Link-uri == |
Versiunea curentă din 7 septembrie 2024 20:38
Evenimente[modificare]
- 1456 1456, 7 Septembrie. 'Ţepeş depune jurămintul de credinţă cătră regele Ungariei în minile Saşilor din ţara Birsei (orig. Braşov)
- 1931 Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune
- 1939 România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.
- 1940 Tratatul de la Craiova - „Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român
- 1940 armata lui Miklós Horthy intra deja în Baia Mare, beneficiind de o primire oficială fastuoasă în fruntea căreia se afla Alexandru Rakoczi, primul din cei sapte primari care aveau să conducă orașul pe timpul invaziei și ocupației horthiste
- 1940 armata ungară a intrat în Șimleul Silvaniei
- 1940 Masacrul de la Mihai Bravu, soldaţi unguri au arestat 20 de ţărani români din comuna Mihai Bravu, jud. Bihor, care se aflau la muncă pe câmp, fiind duşi într-un cimitir părăsit, bătuţi cu patul puştilor şi apoi omorảţi prin împuşcare / MIHAI BRAVU jud. Bihor: 7 septembrie 1940. Armata maghiară intră în localitate. Adună un număr de 22 persoane, ţărani, între care şi doi copii, îi duce pe câmp , înafara localităţii şi îi împuşcă.
- 1944 Preoții ortodocși din Bihor și Satu Mare rămași în viață au fost arestați și direcționați către o destinație necunoscută ostatici / prizonieri de război (pag. 220 Ț.O...)
Nasteri[modificare]
- 1816 Lascăr Rosetti, om politic român (d. 1884)
- 1850 Constantin I. Istrati, chimist și medic român (d. 1918)
- 1881 Henri Focillon, istoric de artă și estetician, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1943)
- 1902 Șerban Cioculescu, critic și istoric literar român, membru al Academiei Române (d. 1988)
- 1904 Dumitru Dumitrescu, inginer român (d. 1984)
- 1912 Născută la 7 septembrie 1912 în Craiova, jud. Dolj, Marie-Ana Drăgescu
- 1927 Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999)
- 1929 Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2001)
- 1938 Eliza Botezatu, scriitoare și critic literar din Republica Moldova (d. 2022)
- 1944 Paul Fister, actor român (d. 2017)
- 1954 Tudorel Stoica, fotbalist român
- 1960 Nae Caranfil, scenarist, actor și regizor român
- 1965 Angela Gheorghiu, soprană română
- 1988 Silvia Busuioc, actriță și fotomodel din Republica Moldova
- 1992 Marius Vasile Cozmiuc, canotor român
Decese[modificare]
- 1880 Manolache Costache Epureanu, politician român, prim-ministru al României (n. 1820)
- 1907 Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic și scriitor român (n. 1836)
- 1993 Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român (n. 1924)
- 2000 Virgil Săhleanu, lider sindical român (n. 1946)
- 2008 Ilarion Ciobanu, actor român de film (n. 1931)
Zile Speciale / Sarbatori[modificare]
- Înainteprăznuirea Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont (calendar ortodox)
Link-uri[modificare]
- - La 7 septembrie 1940 a avut loc Masacrul de la Mihai Bravu, Bihor, unde victime au căzut inclusiv doi copii
- 7 septembrie 1940 - armata lui Miklós Horthy intra deja în Baia Mare, beneficiind de o primire oficială fastuoasă în fruntea căreia se afla Alexandru Rakoczi, primul din cei sapte primari care aveau să conducă orașul pe timpul invaziei și ocupației horthiste
- - 7 septembrie 1940 - in urma presiunilor politice germane impotriva statului roman, Romania a fost fortata sa cedeze Cadrilaterul in favoarea Bulgariei si sa accepte un schimb obligatoriu de populatie
- - 7 septembrie 1940 - Tratatul de la Craiova - „Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român
- - 7 septembrie 1944: Preoții ortodocși din Bihor și Satu Mare rămași în viață au fost arestați și direcționați către o destinație necunoscută
- - 7 septembrie 2006 - Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna atrăgea atenția asupra faptului că proiectul legii Statutului minorităților este un proiect anti-național și anti-constituțional
- - 7 septembrie 2015 - Klaus Iohannis s-a declarat impotriva cotelor obligatorii de imigranti, spunand ca Romania va primi voluntar 1785 de imigranti
- - 7 septembrie 2015 -In timpul unui protest ce a avut loc pe 7 septembrie a.c. la Munchen, demonstrantii au afisat o pancarta cu un mesaj surprinzator: ” Orban hilf uns!” (Orban ajuta-ne!)
- - 7 septembrie 2017 - Deputatul PSD Răzvan Rotaru a anunțat joi, 7 septembrie 2017, că România a atins cel mai mare număr de salariați din ultimii 20 de ani: 4,84 milioane de persoane
- - 7 septembrie 2018 - austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei in cadrul unui eveniment de la Alba Iulia
- - 7 septembrie 2019 - Conferința Consiliului Mondial Român (CMR) de sâmbătă, 7 septembrie a.c., organizată în Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamentului
- - 7 septembrie 2019 - Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazu” a donat pe 7 septembrie 2019, o efigie din bronz a marelui voievod Mihai Viteazu, complexului Leul de Aur din Sebeș.
- - 7 septembrie 2000 - În dimineața zilei de 7 septembrie 2000, după mai multe zile de filaj în jurul blocului în care locuia Virgil Săhleanu, acesta este atacat de către niște agresori și înjughiat cu un cuțit