Stefan Csukat, un „ungur” mai roman decat multi dintre romani

Stefan Csukat este nascut intr-o familie mixta, din tata maghiar si mama romanca, in „a treia zi de aprilie a anului 1958, in Maramures, Baia Mare”. Este artist popular de mobilier rustic, lemn si ceramica,absolvent al Scolii de Arte Populare clasa Ika Moruz. Dar el este mai mult decat atat, inainte de toate este un roman adevarat, un patriot, un artist desavarsit si un suflet indragostit de arta populara si mai ales de oameni.

„Tatal meu a fost maghiar, mama romanca si eu sunt roman pana in maduva oaselor. Iubesc Romania cu toata inima si cu tot sufletul meu. Lucrez in arta traditionala a poporului meu cel romanesc de peste 43 de ani. Roman m-am nascut si roman voi muri.”, asta a scris Stefan Csukat pe contul sau de Facebook celor care il intreaba de originea sa avand in vedere numele sau cu rezonanta maghiara.

Inca din copilarie micul Stefan Csukat avea veleitati artistice, incepand chiar din clasa a VI-a cand a intrat in cercul de fotografie. Acesta de mic fiind indragostit de arta fotografica, iar aceasta patima ramanandu-i pana in ziua de astazi. Incepand din clasa a VII-a tanarul Stefan este atras de catre lucrarile artizanale, acesta frecventand un magazin de exponate artizanale si pierzand ore in sir in fata acelor lucrari. Din dragoste a devenit pasiune si pentru inceput acesta a realizat obiecte de artizanal din scobitori, carton, stuf, din care construia case taranesti in miniatura, iar in paralel acesta lucrand si la costume de port popular.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Stefan Csukat, un „ungur” mai roman decat multi dintre romani

Incepand cu clasa a VIII-a, tanarul artist a prins curaj si a inceput sa sculpteze in lemn, icoane, blidare, etc. Toate lucrarile lui fiind strict traditionale, cu simbolurile cele mai vechi, iar baituirea (patina timpului) foloseste ceea ce foloseau stramosii nostri acum trei-patru sute de ani in urma si respectand cu strictete aceste lucruri. O buna perioada de timp a lasat deoparte arta pentru a se ocupa de studiu, dupa care a reluat activitatea artistica.

Dupa evenimentele din 1989, a inceput sa colaboreze cu Centrul de cultura Suceava, care facea o banca de date cu artistii din Bucovina. In anul 2004 a inceput si Scoala Popula de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, la clasa Ika Moruz. In 2007, impreuna cu fratele sau geaman (Iosif Csukat) care si el este artist plastic (pictor) incearca sa faca o noua tehnica de ceramica decorativa fara cuptor de ardere. Dupa trei ani de cercetare si studii, cei doi au reusit sa scoata pe piata artei un produs care era unic in tara. Iar la recomandarea Centrului de Cultura Suceava, din 2007 a inceput sa lucreze cu o echipa la implementarea de proiecte Europene cu fonduri structurale, in domeniul culturii traditionale si turismului continuand pana in prezent.

Stefan Csukat, un "ungur" mai roman decat romanii
Stefan Csukat, un „ungur” mai roman decat romanii

A lasat Bucovina pentru Husi

“Sunt mândru sã spun cã în cãsuta mea micã si frumusicã, am reusit sã fac un mic muzeu etnografic, primul de la Husi. Este plin cu piese frumoase, cu creatii de-ale mele, sculpturi, dar si cu colectiile mele. De exemplu, din colectia mea face parte si o catrintã veche, cusutã cu fir de aur si argint, care cântãreste cam un kilogram si ceva, veche de sute de ani, am cizme de ofiter din Primul Rãzboi Mondial, etc..”, se destainuie artistul.

Conjunctura a facut ca in primavara anului 2012, sa ajunga in Husi. Inca din prima zi a dorit sa cunoasca orasul deoarece i s-a parut destul de frumos. L-au impresionat foarte mult cladirile de patrimoniu, cladiri ce alte orase nu le mai au, curatenia si linistea targului. Cand a vazut frumusetea orasului, a procurat monografia lui si a ramas profund impresionat cand a vazut ce istorie frumoasa are. Intr-un timp relativ scurt a inceput sa cunoasca si oamenii locului, oameni deosebiti, iubitori de frumos si de cultura. Cand husenii au aflat de activitatea dansului prodigioasa in domeniul culturii si turismului, i-au declarat ca doresc si ei sa vada ceva frumos in targul lor si ca numai “Dumnezeu m-a adus pe aceste meleaguri, si sa fac ceva si pentru Husi”. A inceput impreuna cu primarul Ioan Ciupilan si directorul Casei de Cultura Alexandru Giugaru, Sergiu Gaina sa faca primul targ al creatorilor populari in anul 2012, chiar de “Zilele Husilor “. A observat ca cetatenii municipiului Husi s-au bucurat sa vada un eveniment traditional autentic la dansii acasa. De cand a ajuns in targul Husului, a vizitat intregul judet pentru a cantari potentialul turistic al judetului, si declara cu mana pe inima ca” Judetul Vaslui are un imens potential turistic, insa pana in momentul de fata nu este corect apreciat si promovat”. In vara anului trecut a mers la Bucuresti la specializari din cadrul unui alt proiect European la Academia Romana si Institutul de Economie Sociala.

Surse:

[1] http://www.bzv.ro/stefan-csukat-un-artist-un-patriot-un-husean-786

[2] http://www.vremeanoua.ro/sculptor-celebru-cucerit-de-husi

[3] https://www.facebook.com/stefan.csukat

[4] https://www.facebook.com/pages/Stefan-Csukat-promotor-cultural/210893789106319

[5] https://stefancsukat.wordpress.com/

[6] http://stefancsukat.blogspot.ro/

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Udrea si Basescu - se strange latul

vin dec. 12 , 2014
Drepturile litigioase, cea mai mare fraudă din istoria României, au intrat într-un con de umbră. În noiembrie, românii şi-au concentrat energiile şi atenţia pe alegerea preşedintelui. Încet-încet, subiectul revine. Unii dintre actorii principali declară despre zecile de milioane de euro plătite către Dorin Cocoş. Elena Udrea, speriată de moarte, se […]

Poate vă place și:

libris.ro