ROMANII UITATI – MOLDOVENII DIN STANGA NISTRULUI. Inochentistii

Balta este un orasel in stanga Nistrului, in Regiunea Odessa, fosta capitala a RSSA Moldovenesti in
1924– 1929. Destinul romanilor de aici este exemplar pentru cel al tuturor celor care traiesc dincolo de
Nistru.

Cu totul aparte este povestea inochentistilor, care urmeaza invataturile calugarului Inochentie
(Ioan Levizor), moldovean din judetul Soroca, care a slujit in manastirea de la Balta incepand din 1909.
Astazi, inochentistii traiesc in izolare, se lipsesc voluntar de televiziune, radio, chiar si de curent electric.

ROMANII UITATI – MOLDOVENII DIN STANGA NISTRULUI. Inochentistii

Despre Inochentie (Ioan Levizor) si inochentisit, iata insa ce scrie in articolul Inochentistii:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


apiland.ro

Ioan Levizor, calugarit Inochentie, s-a nascut in anul 1865  in localitatea Cosouti, din imprejurimile orasului Soroca.
Ajunge frate la Manastirea Dobrusa, manastire puternic influentata de reorganizatorul monahismului romanesc dinManastirile Neamt si Secu: Cuviosul staret Paisie cel Mare (Velicicovschi).

Fratele Inochentie da dovada de o ascultare deosebita. Apreciat de toti monahii pentru evlavie, stimat de ceilalti frati pentru seriozitate, stiinta si smerenie, este calugarit, dar refuza treptele monahale, ramanand simplu monah.

Pleaca in pelerinaj la manastirile de pe valea Niprului si Pskovului. La Kiev, la Pecersca, este impresionat de cetatea manastireasca ce avea in centru biserica „Sfanta Sofia” si galeriile cu moaste. Acelasi lucru il intalneste si la Pskov.

In 1909, Inochentie ajunge sa faca parte din obstea Manastirii „Sfantului Teodosie” din Balta, care tocmai atunci luase fiinta; este facut diacon si apoi ieromonah. Toate acestea le-a socotit trimise de sus si incepe o adevarata lupta cu el insusi.

Predicile sale, catehezele, slujbele, cuvantarile ocazionale, intrunirile fac neincapatoare chiliile si imprejurimile manastirii de frati care cer intrarea in monahism. Slujea in slava si in romaneste, incat pelerinii din Basarabia, Polonia si toata Rusia nu mai conteneau, mii de credinciosi erau de fata.

Poporul il aclama ca pe un profet, credinciosii il considerau facator de minuni. Balta ajunsese cea mai importanta vatra monahala din vastul imperiu tarist.

Inochentie incepe sa impartaseasca multimea fara spovedanie; exagereaza pelerinajul la locul de veci al staretului Teodosie, ungand bolnavii cu untdelemn din candela crucii de la mormant. Asa cum Teodosie (1791-1845) simpatizase cu Revolutia franceza, tot astfel Inochentie, preluand ideile lui Teodosie, arata ca sfarsitul lumii (imparatiei tariste) va fi in anul 1913.

Autoritatile rusesti se sesizeaza, arhiepiscopul Chisinaului il detaseaza la Camenita. Aici episcopul Podoliei ramane uimit de intelepciunea sa si de pelerinajul credinciosilor la el. La rugamintea acestuia, arhiepiscopul Chisinauluiingaduie reintoarcerea  lui Inochentie.

Inochentie este ridicat ca eretic si tradator de tara si dus la Manastirea Morum, in nordul Ucrainei, pe malul lacului Onega. Multi credinciosi l-au urmat, de asemenea si calugarii din manastire. Se astepta liniste, dar credinciosii din Basarabia, Ucraina, Rusia si Polonia dau buzna aici, cerand „eliberarea sfantului”. Se nasc legende, se exagereaza minunile, coboara „foc” din cer, Inochentie in lanturi ca Sfantul Petru.

Autoritatile il transfera pe Inochentie la Manastirea Solovat, pe insula cu acelasi nume din Marea Alba. Izolat, parasit, continua sa faca slujbe in limba romana. Oamenii ajung sa puna pe seama lui Inochentie multe minuni si mai ales sustin ca in el „s-a intrupat Sfantul Duh”.

Localitatea Lipetkoe a devenit noua vatra monahala de nuanta inochentista. Se deschide un santier urias. Mii de lucratori si pelerini contribuie cu bani si muncesc la ridicarea edificiilor, altii vin cu vitele, cu boii si caii, predandu-le obstii.

In catva timp s-a ridicat o constructie mareata, cu catacombe, sali si chilii, un fel de nou Ierusalim, si aceasta manastire s-a numit Gradina raiului sau „Raiul pamantesc”. Incinta avea lungimea de 2 km, cu doua biserici, cu monahi si monahii. Fratii si surorile au organizat coruri la toate slujbele savarsite noaptea.

Aici au venit si doi frati buni ai lui Inochentie, care s-au calugarit si au luat conducerea manastirii. in fata acestei situatii, autoritatile ecleziastice n-au luat masurile necesare si nici nu puteau, fiindca asteptau interventia laicilor.

Lipsa de cultura teologica, ignoranta in cele spirituale si exagerarea activitatii lui Inochentie au dus la dezastru. Calugarii au inceput sa picteze figura lui Inochentie, comercializand-o. Mai grav, chipul sau a aparut in Treime, ceea ce constituie o blasfemie.Moare la 30 decembrie 1917, in varsta de 42 de ani.

Este adevarat ca unii monahi au scapatat, dar aceasta nu din cauza lui Inochentie, ci din cauza propriei lor neinfranari.

Traind asa, mitropolitul-primat Miron Cristea, viitorul patriarh, vazand dezastrul de la Balta si practica negativa a calugarilor trecand si la monahii celorlalte provincii romanesti, a luat masuri concrete, in 1920.

Inochentistii, cum le placea acestora sa se numeasca, au fost chemati la ascultare, sa se integreze in obstea monahala romaneasca, pentru unitatea spirituala si nationala. Nu numai ca a fost refuzat, dar s-au declarat independenti si n-au vrut sa recunoasca ierarhia romaneasca noua.

Atunci s-a desfiintat „raiul”. Autoritatile romanesti, insotite de armata, au patruns in cuibul inochentistilor si au inchis manastirea, calugarii au plecat prin satele Basarabiei, organizand grupuri razlete. Au parasit Biserica, iar pe credinciosi si adeptii lor ii indemnau sa nu recunoasca unirea Basarabiei cu Patria-mama; sa nu primeasca impartasania de la preotii noi si nici sa se spovedeasca.

Multi inochentisti au trecut de partea stilistilor, la Slatioara sau prin satele cu practica calendarului neindreptat.

ROMÂNII UITAŢI - MOLDOVENII DIN STÂNGA NISTRULUI. Inochentiştii
ROMÂNII UITAŢI – MOLDOVENII DIN STÂNGA NISTRULUI. Inochentiştii

Surse:

[1] saccsiv.wordpress.com

[2] vimeo.com/19512324

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

„Drepturile majorității sunt mai presus de drepturile minorităților etnice”

mar ian. 27 , 2015
Un principiu constituțional care trebuie formulat explicit:              „Drepturile majorității sunt mai presus de drepturile minorităților etnice”                                                         […]
Manifestarile de la Iasi cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române - VIDEO

Poate vă place și:

libris.ro