Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei

Românii din Transilvania lipsesc de 400 de ani de pe stemă.

Felul în care se regăseşte Transilvania pe stema ţării noastre perpetuează o realitate de acum 400 de ani. Românii lipsesc, dar se află, în schimb, fostele naţiuni privilegiate: maghiarii, secuii, saşii şi germanii Stema actuală a României a fost aprobată de Parlament în 1992.

În primele trei părţi ale blazonului naţional sunt reprezentate Ţara Românească, Moldova, Banatul, Dobrogea, iar în ultimul compartiment Transilvania. Fosta provincie românească este reprezentată pe stemă de către secui, prin însemnele lor soarele şi luna, maghiarii, prin vulturul negru de stepă, respectiv saşii şi germanii, prin cele şapte turnuri, reprezentând tot atâtea cetăţi.

Reprezentarea Transilvaniei pe stema ţării a fost preluată la fel cum era şi în perioada interbelică, fără ca specialiştii din comisia parlamentară să realizeze o minimă documentare istorică cu privire la însemnele respective. Pentru istorici, un mare semn de întrebare este cum s-a perpetuat această situaţie după Marea Unire de la 1918.

Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei

Elementele prin care este reprezentată Transilvania pe stema României, adoptată în 1992,  perpetuează heraldic o realitate istorică de  acum 400 de ani. Vorbim de momentul în care erau recunoscute în Transilvania  doar trei „naţiuni“ privilegiate din Transilvania: maghiarii, saşii şi secuii.

Stema Transilvaniei a încetat să mai fie folosită după 1867, când, în urma compromisului politic s-au constituit Imperiul austro-ungar, iar Transilvania a fost încorporată la Ungaria. „De altfel, ungurii, spre a face să se uite cu totul istoria autonomă a Ardealului, şi spre a demonstra contopirea definitivă a Marelui Principat cu Ungaria, au introdus de la 1867 stema

Transilvaniei în armeriile Ungariei, unde a stat până la mijlocul Primului Război Mondial.

În 1916 s-a întocmit o nouă stemă a monarhiei dualiste austro-ungare, stemei Transilvaniei rezervându-i-se numai un loc în armele comune ale acestei monarhii, nu şi pe stema proprie a Ungariei“, subliniază istoricul.

Toată lumea ştie, sau ar trebui să ştie, că stema Transilvaniei este un scut tăiat, în cartierul superior cu un vultur ieşind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare şi lună (simbolul secuilor), în cartierul inferior şapte turnuri (simbolul saşilor transilvăneni). Heraldica şi simbolurile heraldice reprezentau adevărate programe politice în perioada medievală, iar istoria stemei Transilvaniei este puţin cunoscută, ca şi faptul că au existat mai multe variante ale acestei steme.

Toate incercarile romanilor de a propune solutii prin care sa fie si ei reprezentati pe stema Transilvaniei au esuat. In ce fel sunt respectate drepturile tuturor “minoritatilor” din Romania cand tocmai populatia majoritara nu este reprezentata asa cum ar fi normal pe stema regiunii in care traiesc? Cum se poate ca dupa sute de ani romanii sa nu fie inca reprezentati pe aceasta stema?

Surse/Note:

[1] balaurulroman.wordpress.com [2] adevarul.ro [3] george-damian.ro