„Urmatorul act de demnitate este recunoasterea oficiala a ocupatiei Basarabiei si lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop„

INTERVIU CU DR. VITALIA PAVLICENCO, PRESEDINTA A PARTIDULUI NATIONAL LIBERAL DIN BASARABIA (R.MOLDOVA)

De Gabriel Teodor Gherasim, New-York

Gabriel Teodor Gherasim: Multstimata doamna Pavlicenco, ne intalnim la amurgul anului 2013, la fel cum ne-am intalnit la inceputul acestui an – pe calea interviului. Ne-ati putea oferi un sumar a ceea ce a insemnat anul 2013 pentru Basarabia si pentru poporul roman in general?

„Urmatorul act de demnitate este recunoasterea oficiala a ocupatiei Basarabiei si lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop„

Vitalia Pavlicenco: Pot spune cu satisfactie ca, pentru miscarea unionista, anul 2013 a fost unul pe potriva anului 2012, cind – pentru prima oara in doua secole – s-au ridicat mii de oameni la manifestari pentru Unire pe ambele maluri ale Prutului, comemorind 200 de ani de ocupatie ruso-sovietica.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

In anul 2013, au continuat actiunile unioniste care, dupa doi ani de prezenta curajoasa in public, acestea au impus o abordare mai serioasa a perspectivei de refacere a unitatii nationale, prin unificarea celor doua state romanesti.

Astfel, se ridica, incet, tabu-ul de pe subiectul Unirii, dupa ce – o perioada indelungata – a ramas sub sapte lacati sau a fost tratat ca o aspiratie marginala, extremista, neobisnuita, nepermisa si chiar inimaginabila, tratata, in cel mai bun caz, ironic. Acum trezeste, mai curind, reactii nervoase din partea celor ce raspund comandamentelor din Est, din partea celor ce ne tin in continuare sub ocupatie.

Pe 28 iunie, Consiliul Unirii a desfasurat o manifestare de demnitate nationala, la care, intr-o, vineri, pe o caldura insuportabila, am comemorat trista zi din istoria Romaniei si a Basarabiei, am defilat pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfint si am sfintit Piata Marii Adunari Nationale, pingarita pe 9 mai 2013 de catre clica ruseasca in frunte cu obraznicul Dmitri Rogozin, reprezentantul lui Putin pentru Transnistria, care a venit la Chisinau sa ne spuna incotro sa mergem politic si strategic.

Vreau sa spun ca doar unionistii au protestat, in acest an, contra vizitelor misionarilor Rogozin si Kirill ai Kremlnului. Tot pe 28 iunie a fost inmormintat si poetul-martir Dumitru Matcovschi, cel care a fost in primele rinduri ale Miscarii de Renastere Nationala.

Membrii Consiliului Unirii i-au adus un omagiu, inclusiv in cadrul unei slujbe oficiate de un sobor de preoti de la Mitropolia Basarabiei in fata Academiei de Stiinte, unde se afla corpul neinsufletit al celui ce a avut curajul de a lupta mereu pentru adevar.

Apoi, membrii Consiliului Unirii s-au intilnit la Marsul de la Bucuresti, pe 20 octombrie, unde au trait clipe inaltatoare de solidaritate romaneasca, actiunea avind menirea sa ii incurajeze pe guvernanti sa ia in dezbatere initiativa legislativa pentru care Platforma civica “Actiunea-2012” a adunat 117 mii semnaturi si care cere implicarea majora a Statului Roman pentru a imbunatati statutul basarabeanului in dreapta Prutului.

De asemenea, in 2013 Consiliul Unirii a pregatit un pliant intr-un tiraj mare, in care arata avantajele Unirii fata de mentinerea statului falimentar Republica Moldova sau de aderare la Uniunea ruso-asiatica inexistenta, zisa vamala.

„Urmatorul act de demnitate este recunoasterea oficiala a ocupatiei Basarabiei si lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop„, foto : pavlicenco.md
„Urmatorul act de demnitate este recunoasterea oficiala a ocupatiei Basarabiei si lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop„, foto : pavlicenco.md

Pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a tuturor Romanilor, Consiliul Unirii a incercat, asa cum face al treilea an, sa uneasca toate fortele unioniste pe platform comuna proUnire si putem constata cu bucurie ca am reusit, impreuna cu Platforma civica ”Actiunea-2012”, cu alte forte ce pledeaza pentru reintregirea neamului, sa facem o manifestare extrem de spectaculoasa, denumita ”In Cerc Unim Guvernul”, facind un lant de oameni care s-au apucat de miini si au incercuit Guvernul de la Chisinau printr-un lant uman unionist.

Am vrut sa demonstram, prin aceasta, ca suntem solidari romanii de pe ambele maluri ale Prutului in jurul Guvernului, ca expresie a vointei basarabenilor, ce ar trebui sa le doreasca binele acestora si sa actioneze pentru reintregirea natiunii romane, pentru a devein mai repede parte a NATO si UE. Au venit circa 2000 de oameni, numarul participantilor la asemenea actiuni creste constant si am reintilnit o multime de intelectuali romani din Basarabia care au raspuns optimist si increzator indemnului unionistilor.

De asemenea, Consiliul Unirii a exprimat mereu pozitii fata de evenimentele majore si importante din Republica Moldova, cum ar fi summit-ul de la Vilnius. Consiliul Unirii a apreciat parafarea acordurilor asociative cu UE ale Chisinaului, dar a considerat si considera ca cea mai scurta cale de aderare la NATO si UE pentru al doilea stat romanesc este Unirea cu Romania si, de aceea, Consiliul Unirii a adresat o Scrisoare-deschisa Presedintelui Nicolae Timofti, solicitindu-i o pozitie orientata extrem de energic si dinamic spre apropierea cit mai strinsa a celor doua state romanesti, mergindu-se spre omogenizarea spatiului social, cultural, spiritual, mediatic, economic, militaro-strategic, politic.

Putem constata cu satisfactie pozitia evoluata a Presedintilor celor doua state romanesti, Traian Basescu si Nicolae Timofti, in privinta unionismului si romanismului. Astfel, Basescu, cel care mai inainte vorbea de abordarea problemei nationale prin conceptual “o natiune – doua state”, acum a spus si la Chisinau, si la Bucuresti, despre Unirea pe care trebuie sa ne-o dorim efectiv si care poate deveni obiectiv national al Romaniei, iar Timofti a recunoscut identitatea lingvistica romaneasca a basarabenilor si identitatea romaneasca a statului Republica Moldova.

Incontestabil, decizia Curtii Constitutionale privind restatuarea, la locul adecvat, de document fundamental pentru Constitutie, a Declaratiei sfinte de Independenta a basarabenilor, a inceput sa reaseze lucrurile dureroase pentru noi, romanii din stinga Prutului, umiliti si dupa proclamarea Independentei, printr-o clasa de politicieni vinduti Kremlinului.

Pentru Republica Moldova, anul 2013, fara nicio indoiala, este unul al sperantei, in pofida tuturor problemelor majore legate de coruptie, injustitie, saracie, nedreptate. Este anul parafarii documentelor asociative cu UE si, acum, depinde de presiunea pe care societatea si factorii europeni vor dori si vor putea sa o puna pe decidenti, ca sa nu patim ca Ucraina, in fata atacurilor necrutatoare si abile ale Rusiei.

Noi, unionistii, fiind adevaratii eurointegristi, desigur, am fi dorit ca Puterea, care se pretinde ca democratica, sa obtina coeziunea societatii si a fortelor proeuropene dupa modelul Declaratiei de la Snagov, Romania, din 1995, cind toate fortele politice si-au sumat obiectivul euroatlantic, insa la noi nu exista o asemenea tratare serioasa a imperativelor nationale, care nici nu se cunosc definitive, de aceea manifestarile Puterii, pina la parafare, dar, mai ales, dupa, ramin jalnice, regretabile si chiar lamentabile, pentru ca se manifesta ca tot mai antiunioniste.

Remarcam activizarea clasei politice din Romania in privinta Republicii Moldova, vizite importante facute, declaratii privind Unirea, chiar fiind, poate, diferite, dar este important ca aceasta aspiratie devine tot mai abordata in declaratiile politicienilor.

Am mai remarca, pentru Puterea din R.Moldova, ca ar fi bine sa devina toleranta fata de dreptul romanului la aspiratia sa de reintregire a neamului, in temeiul Constitutiei, in temeiul Declaratiei de Independenta, al libertatii de exprimare, pentru ca si Curtea Constitutionala a statuat, in ultimii trei ani, impreuna cu justitia nationala, dreptul de a se vorbi de Unire, de a avea in clipuri electorale acest obiectiv, de a avea in program si Statut acest scop si de a pretinde/cere lichidarea consecintelor Pactului criminal Ribbentrop-Molotov, declarat ca atare de Guvernele lumii, inclusiv de Chisinau.

Partidul National Liberal a facut mult in reasezarea mai multor abordari in mod corect constitutional, conform Declaratiei de Independenta si Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Urmatorul adevar si gest de demnitate este recunoasterea oficiala a ocupatiei Basarabiei si lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop. Unii guvernanti incearca acum sa traga o linie de demarcatie inadecvata si dubioasa intre proeuropenism si proromanism/unionism, ceea ce este total fals.

Pretinsii proeuropeni pragmatici nu doresc, de fapt, integrarea in Europa, dar o spun pentru ca R.Moldova primeste multi bani din Vest. Integrarea in NATO si UE o doresc cel mai sincer unionistii, care o spun deschis si considera ca fericirea poporului roman nu rezida in a suporta atitia demnitari si functionari hrapareti si dezinteresati de soarta cetateanului, ci in a avea o bunastare si un viitor, lucruri pe care le poate oferi numai un stat suveran, independent, membru al NATO si UE, precum e Tsara noastra Romania.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce inseamna faptul ca limba romana este considerata limba de stat pentru Republica Moldova?

Vitalia Pavlicenco: Limba romana este limba de stat din 31 august 1989. Cu doua zile inainte de adoptarea acetor hotariri istorice, privind limba moldoveneasca drept limba de stat si a grafiei latine, am editat, impreuna cu publicistul Vlad Pohila, cartulia “Sa citim, sa scriem cu litere latine”, care a servit drept prim-manual pentru a se trece la limba romana.

Imi pare rau ca mama mea, care a predat romana, numita in perioada sovietica ”moldoveneasca”, nu a apucat cu doar doi ani aceste vremuri. Numai ca fortele imperiale ruse au avut mereu grija sa devieze mersul normal al lucrurilor in Basarabia si, de aceea, dupa proclamarea Independentei, au operat prin servilii lor comploturi si scenarii care sa ne opreasca din mersul de care au dat dovada balticii.

De aceea, este extrem de important ca avem acum o Curte Constitutionala ce a redat demnitate romaneasca acestui pamint si acestei societati, prin decizia de a restatua Declaratia de Independenta pe soclul identitatii romanesti, fiind o revenire la Miscarea de Eliberare si Renastere nationala, dupa 23 de ani… Si este foarte regretabil sa vedem politicieni cu studii in Romania, care fac declaratii aberante contra limbii romane, care e limba noastra nativa si dintotdeauna.

Frica si logica celor care se opun identitatii noastre autentice si veridice – romanesti – este ca, dupa recunoasterea limbii drept romaneasca, se va recunoaste ca suntem romani toti cei peste 80 la suta din cetateni, dupa care romanii, dar si alogenii integrati, se vor intreba de ce nu suntem intr-un stat, ca si germanii. Insa ca de ce te temi (si inca fara motiv), nu scapi.

De aceea, oricum, spre asta se merge si trebuie sa ne pregatim. Speram sa punem capat acestei situatii fals dilematice. Dar este adevarat ca trebuie sa rezistam in fata atacurilor Moscovei, pe care statuarea Declaratiei de Independenta drept cel mai important act fondator al statului o scoate din sarite si se teme sa nu ne refacem unitatea nationala romaneasca, ajungind aici, peste Prut, trupele NATO, ceea ce o va forta sa isi retraga armata si arsenalele prin care ne tine sub ocupatie.

Ca presedinte al PNL din Basarabia, ca unul dintre coordonatorii Consiliului Unirii, intentionam sa identificam formula prin care sa resolicitam atitudinea Curtii Constitutionale fata de pozitiile-cheie din Declaratia de Independenta, care devine parte a Constitutiei, in ceea ce priveste statutul de ocupatie al celui de-al doilea stat romanesc si lichidarea consecintelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, prin care au fost distruse vietile unor generatii intregi, rupte prin generatia bunicilor de Patria-Mama, Romania.

Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii romane in Declaratia de Independenta, carora le ramanem indatorati, si cine au fost promotorii “limbii moldovenesti” din Constitutie, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea in infama fituica de “dictionar moldo-roman”?

Vitalia Pavlicenco: Limba romana in Declaratia de Independenta a fost inclusa de deputatii romani, avind constiinta adevarului lingvistic, ca si de scriitorii si oamenii de stiinta ce au promovat denumirea corecta a limbii noastre in acest act de maxima importanta, la care, din cite mai cunoastem, au participat si diplomati de la Bucuresti, deoarece dupa proclamarea Independenti celui de-al doilea stat romanesc relatiile Chisinau-Bucuresti erau mai calde decit acum.

Printre basarabenii care au contribuit la textul Declaratiei de Independenta, din cite stim, au fost academicianul Alexandru Mosanu, scriitorii si ceretatorii Valeriu Matei, Vasile Nedelciuc, juristul Tudor Pantiru si altii, toi fiind personalitati puternice, afirmate in spatial romanesc.

Din Romania http://www.timpul.md/articol/declaratia-de-independenta-a-r–moldova-fost-scrisa-de-un-roman-26557.html a participat Ambasadorul Aurel Preda, in prezent – presedintele Asociatiei Romane de Politica Externa -, unul dintre cei care, acum 20 de ani, a contribuit la elaborarea textului Declaratiei de Independenta, care participase, ca diplomat, in anii ’80, si la Conferinta ”Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele acestuia asupra Basarabiei din 1991 – reuniune ce a marcat 51 de ani de la raptul comis asupra Romaniei de imperiile rosu si nazist, si, desigur, cu ocazia pregatirii proclamarii RM”.

Aurel Preda a venit la Chisinau pe 25 august 1991, la cererea prietenului sau Vasile Nedelciuc, cu care colaborase in timpul Conferintei. El nu a avut mandat… in scris, insa interesele supreme ale statului i-au fost – asa cum spune – mereu in sufletul de diplomat roman si era constient ca Moscova a gandit ca independenta va intarzia Unirea Basarabiei cu Tara.

Ceea ce a si fost, de fapt. Revenind la intrebarea cine a contribuit la elaborarea Declaratiei de Independenta, Aurel Preda ne vorbeste de cinci-sase personalitati politice, intre care dnii Nedelciuc si Matei, si colegul venit de la Bucuresti, Valentin Stan, sef de cabinet in MAE al lui Marcel Dinu.

Declaratia de Independenta din 27 august 1991 nu a fost opera unor straini, ci tot a unor romani. Si nu conteaza ca au fost de la Chisinaul de pe Bac sau de la Chisinaul de pe Cris. Important e ca documentul reflecta interesul si instinctul national al Basarabiei – ne spune Aurel Preda intr-un interviu extrem de pretios, publicat in cotidianul national ”Timpul”.

Cat priveste cine a introdus ”limba moldoveneasca” în Constitutie, desigur, e vorba de Clanul Lucinschi si Clanul Voronin, care, din pacate, conduc si azi Republica Moldova si e posibil ss pregsteasca scenarii ca sa conduca in continuare.

Asta e nenorocul si slabiciunea noastra, iar lipsa unei identitati clare a populatiei conduce si la frica – in fata guvernantilor – a pretinsei societati civile si, de aceea, suntem pascuti continuu de pericolul remoldovenizarii in stil stalinist, adica de deznationalizare continua.

Agrarienii, care au votat Constitutia, s-au acoperit de rusine, de aceea, e bine ca aceasta Curte Constitutionala a pus punctul pe o rusine nationala. Acum va trebui sa stim a ne apara aceasta realizare a Miscarii de Eliberare si de Renastere Nationala.

Gabriel Teodor Gherasim: De la politicieni din Gagauzia, care s-au nascut si traiesc in Moldova, dar vorbesc numai ruseste, pina la ucrainienii din Bucovina de Nord si Bugeac, diverse autoritati au continuat sa publice carti si sa creeze matricole scolare unde limba romana si “limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar vorbitorii lor – drept “popoare diferite”. In ce masura decizia Curtii Supreme de la Chisinau poate obliga universalitatea limbii romanesti in curiculele scolare si/sau datele statistice ale densitatii poporului roman (acum – readus sub aceeasi identitate)?

Vitalia Pavlicenco: Pentru cine nu e certat cu legea, lucrurile sunt clare. De azi inainte, indiferent de ce e scris in Constitutie, adevarul e cel pronuntat de Curtea Constitutionala. Dar nu excludem deloc faptul ca Rusia va face totul ca sa deturneze lucrurile si iata trebuie sa cintam si noi ca “Nemuritorii” din Buzau ca “Suntem aici” si tinem piept Urgiei din Est.

Eu cred ca lucrurile si perceptia, totusi, se schimba. Si este important ca sa nu revina comunistii la Putere, pentru a mentine ce avem si a continua sa avansam mai energic spre refacerea unitatii romanesti. Iar hotarirea istorica a Curtii Constitutionale are importanta mare si in ajunul recensamintului ce va avea loc in R.Moldova in aprilie, in cadrul caruia romanii vor trebui sa spuna corect si nestingheriti de nimeni ca sunt romani si ca vorbesc romana.

Va imaginati cum ar fi daca cei 500 mii de romani cu acte in regula vor fi intimidati si nu vor avea libertatea nici acum sa spuna ca sunt romani si vorbesc limba romana? Dar daca va fi asa, aceasta inseamna ca actuala conducere de la Chisinau isi zice proeuropeana, dar, de fapt, este ghidata si trasa de ite de catre papusari de la Moscova si doar mimeaza ca se vrea in civilizatia europeana.

Ea nu se vrea nicaieri. Vrea doar sa fure si pentru asta e buna si complotarea, si cirdasia cu Moscova. Ceea ce nu o deosebeste de comunisti. Noi, Consiliul Unirii, ne-am fixat trei prioritati pentru anul 2014 – elaborarea unui Program Marshall pentru Unirea celor doua state romanesti, formarea Guvernului Unirii si exercitarea de presiuni pentru desfasurarea, in conditii fara intimidari, a recensamintului din aprilie.

Este adevarat ca acum la conducere sunt forte care inca vor torpila statuarea si functionalizarea limbii romane in toate sferele, in primul rind in invatamint, dar sa vedem rezultatele alegerilor parlamentare din 2014, poate oamenii, satui de minciuni si gogosele, vor vota pentru forta unionista a Consiliului Uniii.

Pentru ca PNL din Basarabia, de exemplu, a declarat ca ofera lista sa pentru cei mai demni membri ai Consiliului Unirii, ca sa obtinem un vot pentru un grup de oameni nesantajabili, curati si principiali, ce nu se vind contra ispitelor banesti. Toti alogenii neintegrati trebuie sa invete limba si sa ne respecte istoria, traditiile, sa se adapteze si integreze in societate, sa invete, in primul rind, limba.

Gabriel Teodor Gherasim: Multi copii si adulti au fost abuzati verbal si fizic in marsurile unioniste, din Chisinau, la Balti, si in alte locatii. A meritat suferinta lor pentru rezultatele din acest an?

Vitalia Pavlicenco: Tinerii care au participat la marsurile unioniste au fost curajosi si au rezistat presiunilor rusinoase la care s-au dedat fortele prorusesti, avind in spate Puterea pretins fals democratica, cu orientarea prorusa camuflata prin mesajul proEuropa, ca si Opozitia comunista, vadit prorusa. Asta nu a facut decit sa ii caleasca si sa ii intareasca in convingerea ca ceea ce fac ei este corect.

Cit priveste copiii, acestia nu au fost la marsuri, decit ca au venit cu parintii, ca la sarbatoare. La marsuri au participat zeci de mii de oameni si putem spune ca am salvat obrazul ambelor Puteri – de la Bucuresti si Chisinau, redind demnitate poporului roman, partea din stinga Prutului continuind sa fie, de 200 de ani, sub ocupatie ruso-sovietica.

Este foarte bine ca marsurile au fost si in alte orase, pe care alogenii neintegrati le considera “ale lor”, pentru ca mai domina (inclusiv prin rabdarea nemeritata a bastinasilor romani) in aceste localitati importante din R.Moldova, urmare a popularii lor speciale de catre regimul comunist de factura sovietica, pentru a ii dilua pe romani in compozitia populatiei Basarabiei.

Peste tot e pamintul nostru, romanesc, si nimeni nu are dreptul sa ne spuna unde sa defilam. Noi nu impiedicam pe nimeni sa faca ce doreste, asumindu-si raspunderea, si nu periclitam nicio manifestare a altcuiva. Toate piedicile si atacurile violente la care au fost supusi unionistii au fost regizate de anumite forte cuibarite intr-o ambasada mare si obraznica, ce a fost mereu conectata si cu fortele prorusesti de la Putere, drapate in forte, cica, proeuropene.

In timp ce, de fapt, daca legea e de partea noastra, statul trebuie sa ne ofere posibilitatea si sa ne apere drepturile si libertatile fundamentale, inclusive la libera exprimare in actiuni publice. Efortul, bineinteles, s-a meritat, astazi perspectiva de Unire este privita cu seriozitate, mai ales stiindu-se ce scopuri ascunse au actualii guvernanti, care spun una si fac alta.

Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda deportarilor din perioadele tariste, comuniste si “democrate” (a la Putin, in Transnistria) a deznationalizarii romanesti din Basarabia/Bucovina de Nord, Bugeac si a introducerii constant de colonisti rusofoni, supravietuitorii victimelor deportarilor si ale persecutiilor antiromanesti, facute de Rusia intre Nistru si Prut, s-au ridicat la inaltimea inaintasilor, prin culminarea legiferarii limbii romane, ca sa revina in Basarabia la ea…acasa (ca si tricolorul si leul monedei). Ce mai trebuie facut ca Basarabia sa reajunga in Romania?

Vitalia Pavlicenco: Nimic din ce este alipit artificial la ceva nu rezista in timp, prcum nimic din ce e desprins artificial si cu forta nu rezista. Ca sa fim cu adevarat liberi – pentru ca inca nu suntem, trebuie sa avem legea in capul mesei, sa avem un autentic pluralism politic si de opinii, televiziuni libere, care sunt inca o iluzie, sa nu-i persecutam pe investitori, ca sa le dea de lucru basarabenilor si sa aiba televizoare, sa se informeze, sa avem impozite platite, sa fie alte pensii, un standard mai bun de viata.

Consiliul Unirii a elaborat un Manifest in care arata cum ar trebui modernizata urgent R.Moldova, ca sa nu ajungem o epava cind ne vom reunifica. Toate proiectele si fondurile europene, vrei-nu vrei, chiar daca o buna parte sunt deturnate, ajuta la modernizarea societatii, toate urmind sa conduca la statutul de cetatean liber, ce ii va matura de la putere pe fariseii antiromani si va vota pentru unionisti.

Deocamdata, nu avem o vointa clar exprimata de pro-Unire a autoritatilor de la Bucuresti si Chisinau, dar cind vor simti masa critica, cu totii se vor grabi sa spuna ca si ei au fost unionisti. Unora nu le permite trecutul lor santajabil, altora – prietenia dubioasa, adica, de fapt, dependenta de Rusia, celorlalti – pregatirea, pentru ca inca nu si-au eliberat creierii de propaganda comunista si sovietica. Dar lucrurile evolueaza si noi suntem optimisti activi.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriti ca sa urati Republicii Moldova si Romaniei pentru Noul An?

Vitalia Pavlicenco: Sa aiba constiinta si sentimentul apartinerii unui neam absolut deosebit, al romanilor, care au un trecut glorios si, sper, un viitor fericit. Dar pentru aceasta trebuie sa fim o natiune unita, care sa reziste tuturor vicisitudinilor soartei si vitregiilor care, fara indoiala, inca ne vor paste. Unirea face Puterea!

Surse:

[1] www.altermedia.info

[2] www.pavlicenco.md

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

La 30 ianuarie 1561 aparea „Tetraevanghelul”, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi

vin ian. 30 , 2015
Prima carte romaneasca tiparita este un Catehism luteran, aparut in 1544, la Sibiu, prin grija lui Philippus Pictor Mahler sau Moldoveanul). Din pacate, pina acum nu se cunoaste nici un exemplar din aceasta prima tiparitura, mentionata in documentele timpului; in schimb, s-a pastrat in Biblioteca Publica Saltikov-Scedrin” din Leningrad un fragment bilingv, slavo-roman, dintr-un […]
La 30 ianuarie 1561 aparea „Tetraevanghelul”, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News