Turnul Dezrobirii Basarabiei, sau atunci când pietrele vorbesc. Sovieticii au încercat să-i ascundă până și urmele

Print Friendly, PDF & Email

Despre Turnul Dezrobirii Basarabiei, un ansamblu monumental deosebit, cu o importantă încărcătură simbolică pentru românism, am mai vorbit într-un articol anterior, intitulat “Așa de frică le-a fost sovieticilor de simbolul Turnului Dezrobirii Basarabiei, încât l-au acoperit sub metri de pământ?”.

Deși se află încă (n.r. din fericire) pe domeniu public, monumentul distrus de către sovietici după reocuparea Basarabiei în 1944, nu doar că zace acum sub tone întregi de gunoaie și reziduuri industriale depozitate acolo intenționat, tocmai pentru a ascunde urmele unui monument simbol cu o asemenea importanță pentru neamul românesc, ci este îngrădit și accesul istoricilor, arheologilor sau pentru oricine are de gând să viziteze acel loc încărcat de istorie și de o simbolistică aparte pentru libertatea de a fi sau a rămâne român pe aceste meleaguri atât de urgisite de-a lungul veacurilor, lăsate la mila și îndemâna asupritorilor străini.

Așa de frică le-a fost sovieticilor de simbolul Turnului Dezrobirii Basarabiei, încât l-au acoperit sub metri de pământ?, Foto: romaniabreakingnews.ro
Așa de frică le-a fost sovieticilor de simbolul Turnului Dezrobirii Basarabiei, încât l-au acoperit sub metri de pământ?, Foto: romaniabreakingnews.ro

Dar de sub tonele de pământ, gunoi și reziduuri industriale, pietrele au început să vorbească. Din movilele de pământ depozitate deasupra monumentului pe care sovieticii n-au reușit să-l distrugă definitiv așa cum ar fi fost pe gustul lor, încă mai apar pietre de mari dimensiuni care se încăpățânează să ne spună că acolo neamul românesc construise cândva un “ceva” de o simbolistică și de o importanță cu adevărat covârșitoare: un simbol de dimensiuni monumentale al dezrobirii neamului românesc, un simbol al neatârnării neamului nostru.

Pietre masive din Turnul Dezrobirii Basarabiei care ies de sub movilele de pământ sub care este îngropat monumentul

Unul dintre localnicii din zonă ne-a relatat niște informații extrem de interesante: după reocuparea Basarabiei de către sovietici, prizoneri germani, unguri, români și italieni erau forțați să spargă și să mărunțească bucățile mari de piatră din Turnul Dezrobirii Basarabiei care încă rămăseseră relativ întregi și nu fuseseră distruse de forța materialelor pirotehnice detonate lângă monument.

Locația Turnului Dezrobirii Basarabiei, văzută din Google Maps

Țăranii din zonă erau forțați să transporte cu căruțele din gospodării piatra mărunțită către anumite zone indicate de către ocupanții sovietici. Unul dintre bătrânii care au fost martori oculari la aceste activități, își amintește cum țăranii cumpărau indulgența paznicilor sovietici din acest lagăr improvizat de muncă, oferind damigene de vin pentru a fi lăsați să recupereze lespezile mai mari de piatră pentru a le folosi în propriile gospodării.

Pietre masive din Turnul Dezrobirii Basarabiei care ies de sub movilele de pământ sub care este îngropat monumentul

Problema actuală, așa cum pomeneam și mai sus, este lipsa accesului public către această zonă unde zac ruinele Turnului Dezrobirii Basarabiei. Accesul este îngrădit prin confiscarea drumului public care ducea către amplasamentul monumentului. De jur împrejurul acestui obiectiv, sunt obstacole care împiedică accesul oricui ar dori să ajungă la zona pe care odată se înălța falnic un monument de peste 30 metri realizat în anul 1942 de Octav Doicescu și Dumitru Ghiulamila.

La poarta de intrare în incinta turnului, cei care treceau pragul de acces către turn puteau vedea când își înălțau privirea, un basorelief cu un fragment din Columna lui Traian, sub care erau încrustate următoarele cuvinte: Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem. “

Drumul public către amplasemntul monumentului

Un cetățean din comuna Trușeni, municipiul Chișinău, indignat de lipsa de acces public către monument, a sesizat primăria comunei Trușeni și a solicitat un punct de vedere.

Redăm integral comunicatul primăriei la sesizarea făcută de către respectivul cetățean:

“Primăria comunei Trușeni, mun. Chișinău, a examinat sesizarea dumneavoastră, referitor la problema abordată (deblocarea sau formarea unui drum/cale de acces la Turnul Dezrobirii Basarabiei) regiunea Nord-Vest.

În cadrul primăriei s-a analizat situația și solicitarea parvenită, reieșind din cele menționate: vă aducem la cunoștință că primăria la moment nu dispune de acte juridice confirmative de existență a monumentului (schiță/schemă de amplasament, înscrieri în registrul de stat al evidenței monumentelor) a Turnului Dezrobirii Basarabiei.

Analizând zona aflării locului mențiinat ce se presupune este adiacent masivului 8039313 (proprietate privată a cet. Trușeni) dar amplasamentul Turnului este situat în raza hotarelor mun. Chișinău (schema se anexează) care și sunt blocate căile de acces. Sugerăm o adresare către primăria municipiului (n.r. Chișinău) de a conveni cu propunerea deblocării sau formării unei noi căi de acces (drum) la obiectul stipulat. Menționăm că copia sesizării a fost înaintată către comisiile de specialitate ale Consiliului Comunal Trușeni pentru sugestii, propuneri, și răspuns argumentat”, se arată în răspunsul primăriei primit de cetățeanul care a făcut respectiva sesizare


Galerie Foto:



Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info