ŞI-A DESCOPERIT BUNICUL STRĂJER

Pictorul Mihai Alisavetei din Cernăuţi nu conteneşte să-şi caute cu fervoare rădăcinile neamurilor din partea ambilor părinţi, întrepătrunse într-un unic arbore, în corola căruia freamătă şi ramul vieţii sale. Şi de fiecare dată, orice nouă descoperire îi sporeşte interesul pentru a-şi cerceta originea, îi provoacă uimiri, incitându-l să caute mai profund, mai departe…

Acum câteva zile ne-a adus la redacţie fotografia din tinereţe a bunicului său Constantin Alisavetei, născut la Mihalcea. Mihai nu l-a văzut niciodată, ştia doar că trăieşte undeva în Româna, în judeţul Botoşani. Nici tatăl său nu l-a avut aproape, ca să-i spună poveşti când era mic, să-i simtă sprijinul părintesc.

ŞI-A DESCOPERIT BUNICUL STRĂJER

Războiul, ocuparea nordului Bucovinei de către sovietici l-au despărţit definitiv pe Constantin Alisavetei de familie. Soţia sa Eufrosina a rămas să crească de una singură şase copii, într-o perioadă îngrozitor de grea pentru românii aflaţi sub ocupaţie.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Mihai nu s-a interesat cum a trăit bunelul în România, cum şi-a purtat povara despărţirii de nevastă şi copii. Cât a trăit bunica de la Mihalcea această temă era tabu. Dar, în pofida greutăţilor îndurate, se vede că în sufletul ei nu s-a cuibărit obida faţă de soţul refugiat în Ţară, căci a păstrat fotografiile rămase de la el.

Aşa le-a fost soarta, de vină fiind vitregiile istoriei, dar nu bieţii oameni – victime ale dictatorilor care au împărţit lumea. Nepotul Mihai a strâns şi a păstrat tezaurul memoriei familiei, care mulţi ani a stat acoperit de praful uitării, până când în fiinţa lui s-a deşteptat glasul sângelui.

Poza din tinereţe a acestui necunoscut bunel, în uniformă, precum şi Medalia Unirii pe care sunt reprezentaţi doi regi – Mihai Viteazul şi Mihai I, primită de el în 1929, l-au îndemnat să afle mai multe despre mişcarea de străjeri.

Deviza străjerilor era “Credinţă si muncă, pentru tară şi rege”. Membrii organizaţiei erau legaţi printr-un Crez, care spunea: 1. Cred în Dumnezeu şi în Biserica străbunilor mei; 2. Cred în Regele ţării, marele nostru străjer, cârmuitorul destinelor poporului român; 3.

Cred în muncă şi jertfă, închinându-mi întreaga mea fiinţă pentru ridicarea şi propăşirea patriei; 4. Cred în Straja ţării, chezăşia unităţii neamului, hotarelor şi sufletului românesc. Precursoare a acestei organizaţii a fost asociaţia Cercetaşii României, înfiinţată la începutul anilor 1900.

Străjerii erau tineri frumoşi, aveau propriile drapele, fanioane şi cântece. Erau implicaţi în acţiuni de muncă colectiva. In 1940, an în care a fost desfiinţată, organizaţia număra 4 milioane de membri activi. Găsind în lada bunicii de la Mihalcea această fotografie, nepotul Mihai simte şi mai acut regretul că nu l-a cunoscut pe semeţul străjer al Ţării, că n-a avut norocul să-i asculte poveştile, că a aflat atât de târziu despre năprasnica-i soartă.

Maria TOACĂ

Constantin Alisavetei, ŞI-A DESCOPERIT BUNICUL STRĂJER, foto: zorilebucovinei.com
Constantin Alisavetei, ŞI-A DESCOPERIT BUNICUL STRĂJER, foto: zorilebucovinei.com

Sursa:

[1] www.zorilebucovinei.com

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Linia Arpad - moştenirea horthystă a Carpaţilor Orientali (partea a II-a)

lun feb. 9 , 2015
(prima parte a articolului poate fi lecturată aici: Cosideraţii generale/ Structura defensivă din Carpaţii Răsăriteni – parte componentă a Liniei Arpad/ Mărturii ale retranşamentelor horthyste în zona Năsăudului/ Evacuarea liniilor fortificate şi alte evenimente din anul de graţie 1944) Concluzii, dimensiuni turistice  şi perspective Motto: “A fost ultima încercare de a […]
Linia Arpad - moştenirea horthystă a Carpaţilor Orientali, sursa imagine: nicolaecristianbadescu.blogspot.ro

Poate vă place și:

libris.ro