Moglena și megleno-românii

Pecenegii, în urma înfrângerii de la Lebunion, au fost colonizați de Bizantini în nordul Greciei, iîn Macedonia, în Moglena (acum Almopia). În acest ținut au fost colonizați ulterior și grupuri de cumani, alături de pecenegi (N. Iorga, Istoria Romanilor, vol. III, Bucuresti, 1993, pag. 29).

Ei au dispărut din istorie, spre deosebire de cei colonizati in jurul Nișului, numiți șopi, musulmani de limbă turcică și care există și in prezent.

Moglena și megleno-românii

Există o opinie ca pecenegii și cumanii din Moglena(acum Almopia) s-au românizat , formând grupul etnic megleno-roman, de religie musulman și limba turcică.

Dar, în memoria megleno-românilor trecerea la religia musulmana s-a făcut mult mai târziu, după ocuparea peninsulei balcanice de către turcii osmanlâi. Există și o legendă precum că, la ordinul turcilor, ca megleno-românii să treaca la islam, aceștia i-au rugat pe turci să amâne evenimentul până își termină carnea de porc, pregatită pentru iarnă.

Oricum stau lucrurile, în anii 1922-1924, când s-au făcut schimbul de populații între turci și greci, grecii i-au expulzat pe toți musulmanii din Grecia, indiferent de etnie, chiar și pe grecii trecuți la islamism. Turcii au procedat la fel, expulzându-i pe toți creștinii, indiferent dacă erau greci sau de altă nație.

Musulmanii exilați din Grecia au fost colonizați în Asia Mică. Este posibil ca și megleno-românii să fie acolo; nu s-a mai scris demult despre ei, dacă mai sunt în Meglenia.

La desființarea primului Țarat Bulgar, capitala Bulgariei reduse s-a mutat la Moglena(acum Almopia), apoi la Vodena, Prespa si Ohrida, până la îinființarea celui de-al doilea Țarat Bulgar (Imperiul Asăneștilor), când capitala s-a transferat la Târnovo.

Moglena si Vodena sunt astăzi în nordul Greciei, Megleno-românii cu cele 9 sate (Nânta, Lunguța, Fustani, Oșani, Papadia, Țernoreca, Huma, Cupa și Berislav) au locuit și locuiesc îin Moglena, de unde si numele de megleno-români.

Cert este că, în prezent nimeni nu s-a deplasat în cele 9 sate ale megleno-românilor să vadă dacă mai există vreo populație care să vorbească meglenoromână.

Surse:

[1] Et in Cumania Ego!, Colaboratiunea româno-cumană în secolele XII-XIV, Cumanii și etnogeneza găgăuzilor, Dr. Anatol Măcriș [2] www.facebook.com/meglenoromanii