Simon de Keza, ocupându-se de originea secuilor, arată că ei nu locuiau în Câmpia Panonică, ci în munții de la margine, împreună cu românii de la care au învățat scrierea acestora (“non tamen in plano Panoniae sed cum Blakis in muntibus confinii sostemhabuerunt, unde Blakis comuniunit literis ipsorum uti perhieuter”).
Deci românii din Munții Apuseni aveau la finele secolului al IX-lea și începuturile secolului al X-lea, scrierea lor, pe care au adoptat-o și secuii.
Este posibil să fie scrierea chirilică, răspândită în zonă de frații Chiril și Metodie, care au adus-o în Moravia. Însă cercetătorul Paul Tocilescu examinând câteva inscripții și texte vechi românești ca cele din schiturile rupestre din Munții Buzăului, inscripții de pe inelul nr. 21 de la Sânnicolaul Mare și manuscrisele de la Ieud tratând 485 de semne grafice aparținând unui număr de 47 de alfabete a ajuns la concluzia că este o scriere arhaică cu alfabet autohton.
Scrierea veche la secui
Multe sunt scrise în bustrafedon “ca boii la arat”, un rând este într-un sens, altul în sens contrar, ceea ce arată că nu sunt cu alfabet chirilic.
Dar în secolul XII și începutul secolului al XIII-lea, secuii au fost dislocați de unguri din zona munților Apuseni, și aduși la început pe Valea Mureșului, apoi în Ținutul celor Trei Scaune. Aici ei au folosit alfabetul din figura 1. Acest alfabet a persistat până în zilele noastre. Astfel noi am comandat unui ebenist un lampadar din lemn de păr. Lampadarul are încrustată inscripția din figura 2.
Nu am descifrat inscripția, necunoscând alfabetul (în afara datei – 1966 luna mai). Nu am găsit descifrarea alfabetului.
Dar scrierea valahă ar putea fi și scrierea lapidară, a se vedea la Voroneț (figura 3).
În anul 1000 regele Ștefan al Ungariei a decretat înlocuirea sistemului ideografic de notare care era foarte răspândit în Transilvania, cu scrierea latină.
Mai ales că relativ la scrierea valahă Gh. Popa Lisseanu, precizează că aceste litere nu se scriau ci se crestau pe bețe, începând de la dreapta spre stânga.
Sursa:
[1] De la Nistru pân’ la Tisa și ceva mai departe, Dr. Anatol Măcriș
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
