Vitejii din Valea Timocului

Jurnalele stăine, începând cu cele din Petersburg până la cele de la noi, au remarcat, în proporţii mai reduse, iar foile noastre naţionale au remarcat cu un adevărat gest de mândrie, faptul, că Adrianopolul a fost cucerit de vitejii regimentului de Timoc, soldaţi recrutaţi din populaţie compact românească de aproape un sfert de milion locuitori.

E, desigur, o mare mângâiere sufletească, un titlu de mândrie pentru toţi descendenţii viţei latine, când fiii ei, răslăţiţi la cele patru vânturi, ştiu să lupte cu atâta vitejie şi să răsbată cei dintâi prin învălmăşala duşmănoasă a încăierărilor, cu despreţuirea vieţii.

Aşa a fost la Adrianopol, aşa la Kirk-Kilise, aşa la Comannovo unde regimentele româneşti au fost puse iarăş la locul cel mai expus.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Vitejii din Valea Timocului

Ei au umplut şanţurile şi aici; ei au servit ca hrană de prisos pentru gurile flămânde ale tunurilor şi obuzelor duşmane, ca peste trupurile lor strivite, să iasă la isbândă — alţii.
Istoria ne sugerează, în fulgerarea unei clipe atâtea alte locuri de eroism românesc, începând — ca să remarcăm numai lucruri mai recente — cu răsboaiele lui Rakoczi de pe vremea Curuţilor, până la Königgrätz şi Gustozza şi până la acel regiment basarabean, ce a plecat departe..departe pe pustietăţile Manciuriei, ca să nu se mai întoarcă niciodată la vetrele văduvite de acasă.

Am lăcrimat, când am cetit această pagină în o carte a dlui Jorga, şi azi, când iarăş se pomeneşte cu laudă vitejia românilor din Valea Timocului, cari au pătruns cei dintâi în Adrianopol, încercăm aceeaş emoţie de deprimare.
Ce rost au aceste vitejii, ce înseamnă acest sânge vărsat înzădar, de pe urma căruia urmaşii nu adună nici o roadă?

Cinstim amintirea acestor viteji, cari ne sunt fraţi de sânge, dar nu avem niciun motiv de a-i ferici, ci mai mult, un motiv de a-i deplânge.
Deplângem soartea acestui neam fără noroc, pe care suflul unei vijelii duşmănoase l-a Risipit ca pe făina orbului peste cuprinsul atâtor ţări îndepărtate.

Vitejii din Timoc au lăsat atâtea victime, pe câmpul de onoare, în redutele Adrianopolului; puţini din ei au ajuns, să răzbată cei dintâi în cetate, după-ce au asigurat biruinţa pentru — alţii. Ei aparţineau corpului de armată sârbesc, căruia chiar bulgarii îi contestă întâietatea şi chiar participarea la biruinţă. Cum îi vor recunoaşte apoi pe aceşti eroi obscuri sârbii, geloşi şi ei de laurii învingerii, şi cum îi va remarca Europa şi istoria contimporană, pe aceşti bieţi eroi, cari au purtat o luptă desnâdăjduită pentru o izbândă, din care ei nu se vor împărtăşi niciodată?

Cei ce au căzut, vor fi astrucaţi cu paradă şi deasupra lor se va ridica un monument, în care se va grava, probabil, şi numele lor, cu slove aurite; iar cei ce au rămas, vitejii cari au supraveţuit acestei biruinţe atât de strălucite, se vor rentoarce la vetrele lor ascunse în Valea Timocului, şi se vor convinge, în curând, că eroismul lor nu le-a adus nici o îmbunătăţire a sorţii…

Ei vor înţelege numai atunci, ceeace înţelegem noi azi : că rolul lor n’a fost decât acela al unor eroi de tragedie!

Sursa: ziarul Unirea, 15 aprilie 1913

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

La Cernăuţi, stemele oraselor rusesti Podolsk și Briansk au fost inlocuite cu cele ale Iaşului şi Chişinăului

Dum aug. 7 , 2016
In acest moment are loc derusificarea activa, pe repede inainte a Ucrainei. Candva orase infratite cu orasul Cernăuţi, orasele Podolsk și Briansk au cazut acum in dizgratie, din cauza agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei. Astfel ca in Cernăuţi, ca si in alte zone, s-a trecut la demontarea tuturor simbolurilor care amintesc de ocupatia sovietica, interzicandu-se […]
La Cernăuţi, stemele oraselor rusesti Podolsk și Briansk au fost inlocuite cu cele ale Iaşului şi Chişinăului

Poate vă place și:

libris.ro