RSS

Revoluție sau lovitură de stat? …

La trei decenii după…

Comunicat de presă: Fenomenele a…

Ca în fiecare an Ser…

Laurian Stănchescu: "Scrisoare p…

Scrisoare publică ad…

Ion Coja: "Marx & Engels ne-au c…

După 1990, pe Interne…

După Bogdan Diaconu, apare o nou…

Alternativa Dreaptă s…

Gheorghe Piperea: "Marile bănci …

Tot mai multe dintre …

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Românii uitați, moldovenii de dincolo de Bug

Print Friendly, PDF & Email

In spatiul ex-sovietic, rusii se simt amenintati, doar in Basarabia se simt ca acasa. Ziarul moscovit „Gazeta” a publicat nu cu mult timp in urma  un interviu cu membrul Comitetului pentru relatiile cu CSI al Consiliului Federatiei (camera superioara a parlamentului rus), Ralif Safin, privind situatia rusilor din fostele republici sovietice, astazi state independente.

Românii uitați, moldovenii de dincolo de Bug

Acest material a fost prilejuit de manifestatiile desfasurate la Chisinau de „Ziua scrierii si culturii slave” si are ca titlu „Deocamdata, conationalii nostri nu se simt in siguranta”, manifestatii la care a participat si deputatul rus.

In acest interviu, Ralif Safin declara ca rusii din fostele republici sovietice sunt suparati pe Rusia, pentru ca fosta metropola a uitat de ei si ca Moscova are obligatia sa asigure asemenea conditii, ca rusii de peste hotarele Federatiei Ruse sa se simta in statele gazda ca la ei acasa.

LINK VIDEO

Ralif Safin spune insa ca „Republica Moldova este una dintre putinele foste republici sovietice in care rusii se simt mai confortabil decat in alta parte.

“Aici exista multe scoli si universitati rusesti”.

Nu incape nicio indoiala ca rusii se simt ca acasa in Basarabia, caci cei 201 mii de cetateni basarabeni, care la recensamantul din octombrie 2004 s-au declarat etnici rusi.

Ei  dispun de 158 de gradinite, 281 de scoli si 29 de universitati, in care instruirea se face numai in limba rusa, iar finantarea este de la Bugetul de Stat (sunt doar vreo doua exceptii).

Rusii nu doar ca se simt in R.Moldova  ca acasa, ei chiar sunt privilegiati. Sa nu uitam ca limba rusa in Basarabia continua sa fie un instrument de rusificare a altor etnii: ucraineni, gagauzi, bulgari si chiar a populatiei romane majoritare, caci sunt zeci de localitati populate preponderent de nerusi, iar limba de instruire in scolile si gradinitele de acolo este rusa, in loc sa fie romana.

Cine îşi mai aduce aminte de românii din Caucazul de Nord, din Orientul Îndepărtat şi din Siberia Occidentală?
La recensamantul din 2002 din Federatia Rusa, aproximativ 178 de mii de cetateni rusi s-au declarat romani, basarabeni sau volohi (acestora li se mai adauga peste 250 de mii de cetateni moldoveni, aflati la munca, multi dintre ei impreuna cu copii, in Federatia Rusa, dintre care mai mult de jumatate se afla in orasul si regiunea Moscova).

Cu toate acestea, in Rusia nu exista nicio institutie de invatamant sau culturala in limba romana cu finantare de la Bugetul de stat al Federatiei Ruse.

Conationalii nostri sunt majoritari in peste 20 de localitati din Federatia Rusa, concentrate in tinutul Krasnodar din Caucazul de Nord (satele Mekerstuk (Subsan), Moldavanskoe, Moldovanovka, Moldovka, Solonet, Sabanovskoe, Thamaha), regiunea Amur din Orientul Indepartat si in Siberia Occidentala.

In apropiere de orasul Orenburg, situat dincolo de muntii Ural, sunt sate intemeiate de basarabeni.

Gasim sate cu romani si in apropiere de Omsk, sau nu departe de Irkutsk, cum ar fi satul Ceremskov. La mica distanta de Vladivostok, de-a lungul raului Ussuri, exista localitati populate de consangeni de-ai nostri ca Balcinesti, Bogatarka, Dunai, Kisiniovka, Loganesti, Novaia Bessarabia si Zambreni.

Pe valea raului Amur, langa Habarovsk, mai exista trei catune romanesti, care se numesc Aur, Dunarea si Inul.

In nici una dintre aceste localitati nu exista nicio biserica, nici macar un paraclis in care serviciul divin sa se oficieze in limba romana, pe cand in Basarabia sunt sute de biserici in care slujba se tine in limba rusa, iar cea mai mare structura bisericeasca de la noi – Mitropolia Moldovei – este subordonata canonic, administrativ si financiar Patriarhiei moscovite.

Aceasta nedreptate are loc in pofida angajamentelor privind protectia minoritatilor nationale, pe care statul rus si le-a asumat la semnarea Tratatului de Baza moldo-rus.

Uitaţi şi de Chişinău, şi de Bucureşti

Responsabilitatea pentru aceasta situatie le revine, in egala masura, atat autoritatilor de la Chisinau, cat si celor de la Bucuresti. Nu cunoastem in ce masura sunt preocupate de aceasta problema autoritatile romane, cert insa este ca cele cateva zeci de comunitati romanesti din Federatia Rusa nu beneficiaza de nicio asistenta identitara si culturala din partea Bucurestilor.

La Chisinau s-a vorbit,  si nu putin, despre „diaspora moldoveneasca” din Federatia Rusa, cum inteleg oficialii moldoveni sa se exprime cu referinta la romanii din Rusia. Insa doar s-a vorbit.

Daca va amintiti, Guvernul Tarlev a adoptat un program de sustinere a diasporei… Doar ca nu a mai urmat nimic. Cu acea ocazie, vicepresedintele Asociatiei “Moldova” de la Moscova, Gheorghe Tihenchi, declara, citat de BBC, ca acel program guvernamental de sustinere a diasporei nu are sanse de reusita din cauza ca legaturile dintre basarabenii din Rusia si autoritatile de la Chisinau, spunea el, exista mai mult la nivel de declaratii decat in realitate:

“Practic nu-i nicio sustinere.Singura sustinere, si aceea prea mica, este ca, pe langa o scoala din Moscova, functioneaza cursuri de limba numita moldoveneasca, limba romana.

Se mai organizeaza diferite actiuni culturale, dar in ultimul timp mai putin, fiindca, din pacate, nu prea dispunem de posibilitati materiale care ne-ar permite sa fim mai activi”.

Chişinăul organizează „Zilele Moldovei” pentru ruşi

Este adevarat ca in fiecare an, Chisinaul organizeaza la Moscova sau la Sankt-Petersburg „Zilele culturii Republicii Moldova in Federatia Rusa”.

Guvernul cheltuieste zeci de milioane de lei, carand in Rusia sute de artisti, platindu-le onorarii si cazandu-i in hoteluri scumpe, pentru ca acestia sa-i distreze tot pe rusi, sa le reinvie nostalgiile dupa timpurile sovietice, cand ei erau stapanii nostri si beau vin „moldovenesc” ieftin si bun, iar noi, servitorii lor, jucam si dansam ca ei sa se simta bine.

Dar actiunile organizate de guvern nu imbunatatesc cu nimic situatia romanilor din Rusia, caci  iata s-au cheltuit zeci de milioane de lei, dar conationalii nostri din Moscova, Sankt-Petersburg, tinutul Krasnodar, regiunea Amur si din Siberia Occidentala continua sa nu aiba macar o scoala cu predare in limba romana, o biblioteca cu carti in limba nationala, sau un preot cu studii facute la Chisinau sau Bucuresti.
Trebuie sa precizam ca multe dintre aceste comunitati (in special cele din tinutul Krasnodar, regiunea Amur si din Siberia Occidentala) s-au constituit inca pe la mijlocul secolului al XIX-lea si in pofida izolarii totale de spatiul romanesc au rezistat mai bine de 16 decenii si si-au pastrat, desi puternic afectate de rusificare, identitatea nationala, limba si chiar portul.

Vedem insa ca autoritatile de la Chisinau dispun  de toate mecanismele (bani, cadrul legal) ca sa-i scape de la disparitie ca entitate etnica, dar nu fac nimic.

România, Republica Moldova şi românii din Rusia si Ucraina.

România, Republica Moldova şi românii din Rusia si Ucraina.

Sursa:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com

 

[tp_product id=”194125058″ feed=”396″]
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline