“Declinul populatiei indigene in intreaga Europa este “inevitabila”, in “doua sau trei generatii, europenii vor devenii o minoritate in Europa”, Veniamin Popov
In România, problema demografica a romanilor si cea a emigrarii ar trebui sa fie primele obiectivele strategice de rezolvat pe listele guvernelor care se tot succed, pentru ca in ritmul actual, in România se va crea un dezechilibru greu de oprit sau ameliorat, intre cetatenii romani si cetatenii de etnie roma si acest lucru este o consecinta a faptului ca femeile rome (ma refer la aceasta categorie, deoarece pana in prezent, nu s-a reusit integrarea lor in societatea de astazi) au mai multi copii decat femeile românce. Acest dezechilibru va afecta toate domeniile de activitate ale statului român.
Declinul demografic al românilor – o perspectivă sumbră a unei Românii care moare
Fara un numar suficient de tineri români educati, dar cu un numar prea mare de tineri needucati, care sunt in special de etnie roma, statul român va avea in mai putin de 30 de ani un deficit pe piata de munca in toate sectoarele ei.
De multe ori am constat ca sunt persoane, (in special cele de etnie roma), care nu si-au declarat deloc veniturile, ba mai mult au averi si de multe ori nici nu platesc impozite si taxe, dar au cel putin 3 sau 4 copii/familie si ca un paradox si cetatenii de etnie romă(si nu numai), care nu au deloc venituri (nici macar neoficiale), au acelasi numar de copii (in medie 3-4 copii/familie), pe cand familiile de români, care au o oarecare stabilitate financiara, platesc taxe si impozite au in medie unul sau doi copii / familie, rar numarul lor este mai mare cu un copil.
In cazul celor fara posibilitati financiare, indiferent de etnie, educatia isi spune cuvantul, fie el roman, rom sau maghiar, daca nu este educat, v-a lua decizii gresite care ii afecteaza pe toti cei din jur.
Aceste constatari, trag un semnal de alarma pentru ceea ce se poate intampla intr-un viitor nu foarte indepartat si anume: o explozie demografica, in special a romilor needucati si o implozie demografica a romanilor, celor educati.
Acest fenomen va atrage de la sine numeroase consecinte negative:
– lipsa fortei de munca in sectoare vitale, ce va atrage o o subdezvoltare a statului roman in sectoarele esentiale functionarii corecte ale unui stat: sanatate, cercetare, energie, aparare, agricultura etc.
– infractiuni: neplata datoriilor la stat, furturi, omoruri s.a.
Guvernul ar trebui sa interzica, persoanelor care nu au venituri oficiale, mai mult de un copil/ familie si sa incurajeze familiile de români sa aibe mai multi copii, prin sprinjin financiar si prin programe gen: “prima casa”.
Ca si o remarca, daca tot se doreste exploatarea resurselor României: un stat care isi vinde aurul pe niste hârtii, nu este cu nimic mai presus fata de un popor fost-nomad needucat.
Criss C.
Sursa: [1] securitatea-romaniei.blogspot.ro
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
“Acest fenomen va atrage de la sine numeroase consecinte negative:
– lipsa fortei de munca in sectoare vitale…
– infractiuni…”
Aceste lucruri deja se intampla. Si nu neaparat din cauza statului. Aveti niste exemple si explicatii aici:
http://opencube.ro/despre-sefii-cu-drepturi/
http://opencube.ro/legenda-romaniei-si-moartea-clinica/
Daca nu cunoasteti ce se intampla in mod real la tara, va dau eu doua exemple concludente:
http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/romi-surprinsi-in-livada-impuscati-in-picior-97795.html
http://www.infobraila.ro/2014/07/un-brailean-a-gasit-in-locul-casei-de-la-tara-un-lan-de-porumb-au-furat-casa-cu-totul-am-crezut-ca-am-gresit-satul/
Peste cativa ani, nu peste 30, oamenii cinstiti si muncitori vor realiza ca nu au absolut nici un viitor in Romania, pentru ca vor fi prinsi la mijloc intre infractorii mici, gainari, romi si infractorii mari, din institutiile statului, cu sau fara carnet de partid, plus multinationale. Nu vei mai avea ce sa muncesti sau cu cine sa faci afaceri, pentru ca vei fi sabotat si furat fizic sau furat prin taxe sufocante. Ceea ce deja se imtampla deja.
Puneti mana si invatati o limba straina si o meserie portabila. Si mai cu spor asa.
Prietene, ai două soluţii: ori iei nişte antidepresive, ori acordă-ţi singur sfatul de la final şi urmează-l. În orice caz, nu are nimeni nevoie să-ţi înghită descurajările. Foarte serios: atitudinea ta nu face decât rău.
Romania a semnat si a ratificat Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare, care prevede dreptul la folosirea in școli, grădinițe, primarii etc. inclusiv a limbii Romani (rrome). De ce din 100 de orașe cu populație compacta de Romani (rromi) numai in unul singur – or. Budești – Romanii (rromii) au dreptul de a se folosi de limba lor materna Romani? De ce in Ucraina e suficient romanii sau moldovenii sa alcătuiască numai 10% din populația unei localități ca sa aibă dreptul la limba lor materna, iar in Romania se cer tocmai 20%? E o DISCRIMINARE, inclusiv fata de rromi – de unde vreți EDUCAȚIE?
Iata lista oraselor cu populatie compacta de rromi in care ar trebui sa se foloseasca in paralel cu romana si limba Romani (rroma). La fel ar trebui sa se respecte si in cadrul localitatilor satesti. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_towns_in_Romania_by_Romani_population
This list contains Romanian urban localities (municipalities or cities/towns) in which Roma people make up over 5% of the total population, according to the 2011 census. The Roma are an ethnic group which make up 3.3% of Romania’s population. There are several rural localities (communes and villages) which also have Roma populations exceeding 5% of the total population, even though those are not listed here.
In localities where Roma make up more than 20% of the population, the Romani language can be used when addressing local authorities, while state-funded education and bilingual signs are also provided. This arrangement applies in several communes, as well as in three towns: Bechet, Budești and Ulmeni.