”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” SI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”.

Un cantec romanesc foarte popular, „Cucuruz cu frunza-n sus”, fredonat adeseori si de  Mihai Eminescu,a ajuns Imnul de stat al Israelului – HATIKVA (in traducere inseamna SPERANȚA).Compozitorul este un evreu originar din Basarabia-Samuel Cohen, iar versurile aparțin poetului evreu originar din Galiția, Naphtali Herz Imber.In acest poem, Imber a pus  in cuvinte gandurile si sentimentele care l-au cuprins in urma stabilirii sale in Petah Tikva, una dintre primele așezari evreiești in Palestina otomana. Publicat in prima carte a lui Naphtali Imber, Barkai (lit. ”Steaua dimineții”), poemul a fost ulterior adoptat ca imn al Mișcarii Hovevei Zion si mai tarziu a Miscarii Sioniste, la Primul Congres Zionist din 1897.

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” SI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”.

Textul a fost revizuit ulterior de catre colonistii din Rishon LeZion și supus unui numar de alte modificari.

Adoptarea ca imn national

Versurile lui Naftali Herz Imber, oricat de reusite or fi fost, s-ar fi pierdut probabil pentru totdeauna, cu toate ca autorul lor le publicase in volum in 1886, daca acestea n-ar fi fost puse pe muzica imediat dupa sfarsitul primului razboi mondial, la Iasi, pare-se cu prilejul unei intruniri sioniste, si tot de catre un israelit, anume Shmuel Cohen (Samuil Kogan).

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Dupa toate sursele, inclusiv evreiesti, linia melodica a actualului imn al Israelului a fost preluata/adaptata dupa stravechiul cantec popular romanesc, raspandit in mai toate teritoriile romanesti, dar indeosebi in nordul Ardealului, in Maramures.

„Cucuruz cu frunza-n sus”

O prima varianta care s-a propus a fost un anume „Cantec de mai” cules de muzicologul si folcloristul Timotei Popovici („Luncile s-au deșteptat/ foaie verde de bujor/Scumpa haina au imbracat, foaie verde de bujor/C-a sosit pe-al nostru plai, foaie verde de bujor/

Craiul zilelor de mai, foaie verde de bujor….”). Insa cea mai plauzibila varianta spune ca melodia imnului reproduce in cea mai mare parte a sa acordurile cantecului „Cucuruz cu frunza-n sus”, care se afla inclus in paginile unei culegeri de muzica populara aparute in preajma amintitei intruniri sioniste din vechea capitala a Moldovei.

 

Inspirat din muzica unui „drept intre popoare!”

Un amanunt care tine de anecdotica istoriei, este acela ca respectiva antologie de folclor muzical apartinea lui Guillem Sorban, nimeni altul decat tatal lui Raoul Sorban, un cunoscut intelectual clujean care in timpul celui de-al doilea razboi mondial a jucat in Ardeal rolul pe care l-a avut Oskar Schindler, celebrul personaj real din nu mai putin celebrul film al lui Spielberg, adica de salvator al catorva sute de evrei, motiv pentru care a fost recompensat de acestia cu titlul de „drept intre popoare”.

Cand statul Israel a fost infiintata in 1948, Hatikvah a devenit neoficial imnul sau national. Cu toate acestea, el nu a fost declarat oficial imn national al Israelului, decat in noiembrie 2004.

Acesta nu este singurul exemplu in care geniul romanesc si-a lasat amprenta in lume.

Imnul Albaniei este și el o creație romaneasca, muzica acestuia apartinandu-i marelui compozitor Ciprian Porumbescu.

Am sa va spun in curand si povestea Imnului Albaniei…

Drapelul Israelului

Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA,is the  romanian folk song “Cucuruz cu frunza-n sus” , Maize with standing leaf), who was arranged by Samuel Cohen, an immigrant from the Romanian region -Bessarabia.

The text of Hatikvah was written by the Galician Jewish poet Naphtali Herz Imber in Zolochiv in 1878 as a nine-stanza poem named Tikvateynu (lit. “Our Hope”).

In this poem Imber puts into words his thoughts and feelings in the wake of the establishment of Petah Tikva, one of the first Jewish settlements in Ottoman Palestine. Published in Imber’s first book, Barkai (lit. “Morning Star”), the poem was subsequently adopted as the anthem of Hovevei Zion and later of the Zionist Movement at the First Zionist Congress in 1897. The text was later revised by the settlers of Rishon LeZion, subsequently undergoing a number of other changes.

Adoption as national anthem

When the State of Israel was established in 1948, Hatikvah was unofficially proclaimed the national anthem. However, it did not officially become the national anthem until November 2004, when it was sanctioned by the Knesset in an amendment to the Flag and Coat-of-Arms Law (now renamed the Flag, Coat-of-Arms, and National Anthem Law).

In its modern rendering, the official text of the anthem incorporates only the first stanza and refrain of the original poem. The predominant theme in the remaining stanzas is the establishment of a sovereign and free nation in the Land of Israel, a hope largely seen as fulfilled with the founding of the State of Israel.(Wikipedia).

Acum,hai să ascultăm cântecul maramureșean”Cucuruz cu frunza-n sus”.

Și acum Imnul Israelului :HATIKVA (SPERANȚA)

Raoul Sorban: Imnul Israelului este Cucuruz cu frunza-n sus cules de tata. Interviu Costan Mandrila

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” ȘI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”. THE Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA.
”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” ȘI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”. THE Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA.

Sursa:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

2 thoughts on “”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” SI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”.

Lasă un răspuns

Next Post

La 3 martie 1918 in orasul Bălţi a inceput Unirea Basarabiei cu România

mar mart. 3 , 2015
Aici a inceput Unirea Basarabiei cu  România la 3 martie 1918 “În ziua de 3 martie, ceasurile de dimineaţă, 20 reprezentanţi ţărani din Zemstva ţinutală (consiliu judeţean) a ţinutului Bălţi a prezentat la birou în numele reprezentanţilor din tot ţinutul următoarea “moţiune” sau dorinţă scrisă: Noi, mai jos iscăliţii ai […]
La 3 martie 1918 in orasul Bălţi a inceput Unirea Basarabiei cu România, Aici a inceput Unirea Basarabiei cu România la 3 martie 1918

Poate vă place și:

libris.ro