RSS

Aurelian Pavelescu: "Augustin La…

Aurelian Pavelescu: "…

Se reduce numărul de parlamentar…

Se reduce numărul de …

Cum se combate separatismul în C…

Cum se combate separa…

Inițiativă atipică: un liberal d…

Inițiativă atipică: u…

Se munceste intens la excluderea…

Se munceste intens la…

Patron de restaurant din Târgu M…

Patron de restaurant …

S-a ajuns mult prea departe! Rez…

S-a ajuns mult prea d…

Ion Cristoiu: "Augustin Lazăr tr…

Ion Cristoiu: "August…

Nu e puțin ciudat că un personaj…

Nu e puțin ciudat că …

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” SI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”.

Print Friendly, PDF & Email

Un cantec romanesc foarte popular, „Cucuruz cu frunza-n sus”, fredonat adeseori si de  Mihai Eminescu,a ajuns Imnul de stat al Israelului – HATIKVA (in traducere inseamna SPERANȚA).Compozitorul este un evreu originar din Basarabia-Samuel Cohen, iar versurile aparțin poetului evreu originar din Galiția, Naphtali Herz Imber.In acest poem, Imber a pus  in cuvinte gandurile si sentimentele care l-au cuprins in urma stabilirii sale in Petah Tikva, una dintre primele așezari evreiești in Palestina otomana. Publicat in prima carte a lui Naphtali Imber, Barkai (lit. ”Steaua dimineții”), poemul a fost ulterior adoptat ca imn al Mișcarii Hovevei Zion si mai tarziu a Miscarii Sioniste, la Primul Congres Zionist din 1897.

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” SI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”.

Textul a fost revizuit ulterior de catre colonistii din Rishon LeZion și supus unui numar de alte modificari.

Adoptarea ca imn national

Versurile lui Naftali Herz Imber, oricat de reusite or fi fost, s-ar fi pierdut probabil pentru totdeauna, cu toate ca autorul lor le publicase in volum in 1886, daca acestea n-ar fi fost puse pe muzica imediat dupa sfarsitul primului razboi mondial, la Iasi, pare-se cu prilejul unei intruniri sioniste, si tot de catre un israelit, anume Shmuel Cohen (Samuil Kogan).

Dupa toate sursele, inclusiv evreiesti, linia melodica a actualului imn al Israelului a fost preluata/adaptata dupa stravechiul cantec popular romanesc, raspandit in mai toate teritoriile romanesti, dar indeosebi in nordul Ardealului, in Maramures.

„Cucuruz cu frunza-n sus”

O prima varianta care s-a propus a fost un anume „Cantec de mai” cules de muzicologul si folcloristul Timotei Popovici („Luncile s-au deșteptat/ foaie verde de bujor/Scumpa haina au imbracat, foaie verde de bujor/C-a sosit pe-al nostru plai, foaie verde de bujor/

Craiul zilelor de mai, foaie verde de bujor….”). Insa cea mai plauzibila varianta spune ca melodia imnului reproduce in cea mai mare parte a sa acordurile cantecului „Cucuruz cu frunza-n sus”, care se afla inclus in paginile unei culegeri de muzica populara aparute in preajma amintitei intruniri sioniste din vechea capitala a Moldovei.

 

Inspirat din muzica unui „drept intre popoare!”

Un amanunt care tine de anecdotica istoriei, este acela ca respectiva antologie de folclor muzical apartinea lui Guillem Sorban, nimeni altul decat tatal lui Raoul Sorban, un cunoscut intelectual clujean care in timpul celui de-al doilea razboi mondial a jucat in Ardeal rolul pe care l-a avut Oskar Schindler, celebrul personaj real din nu mai putin celebrul film al lui Spielberg, adica de salvator al catorva sute de evrei, motiv pentru care a fost recompensat de acestia cu titlul de „drept intre popoare”.

Cand statul Israel a fost infiintata in 1948, Hatikvah a devenit neoficial imnul sau national. Cu toate acestea, el nu a fost declarat oficial imn national al Israelului, decat in noiembrie 2004.

Acesta nu este singurul exemplu in care geniul romanesc si-a lasat amprenta in lume.

Imnul Albaniei este și el o creație romaneasca, muzica acestuia apartinandu-i marelui compozitor Ciprian Porumbescu.

Am sa va spun in curand si povestea Imnului Albaniei…

Drapelul Israelului

Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA,is the  romanian folk song “Cucuruz cu frunza-n sus” , Maize with standing leaf), who was arranged by Samuel Cohen, an immigrant from the Romanian region -Bessarabia.

The text of Hatikvah was written by the Galician Jewish poet Naphtali Herz Imber in Zolochiv in 1878 as a nine-stanza poem named Tikvateynu (lit. “Our Hope”).

In this poem Imber puts into words his thoughts and feelings in the wake of the establishment of Petah Tikva, one of the first Jewish settlements in Ottoman Palestine. Published in Imber’s first book, Barkai (lit. “Morning Star”), the poem was subsequently adopted as the anthem of Hovevei Zion and later of the Zionist Movement at the First Zionist Congress in 1897. The text was later revised by the settlers of Rishon LeZion, subsequently undergoing a number of other changes.

Adoption as national anthem

When the State of Israel was established in 1948, Hatikvah was unofficially proclaimed the national anthem. However, it did not officially become the national anthem until November 2004, when it was sanctioned by the Knesset in an amendment to the Flag and Coat-of-Arms Law (now renamed the Flag, Coat-of-Arms, and National Anthem Law).

In its modern rendering, the official text of the anthem incorporates only the first stanza and refrain of the original poem. The predominant theme in the remaining stanzas is the establishment of a sovereign and free nation in the Land of Israel, a hope largely seen as fulfilled with the founding of the State of Israel.(Wikipedia).

Acum,hai să ascultăm cântecul maramureșean”Cucuruz cu frunza-n sus”.

Și acum Imnul Israelului :HATIKVA (SPERANȚA)

Raoul Sorban: Imnul Israelului este Cucuruz cu frunza-n sus cules de tata. Interviu Costan Mandrila

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” ȘI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”. THE Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA.

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” ȘI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”. THE Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA.

Sursa:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.




Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline