RSS
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

MEMORIU cu privire la unele erori care apar pe Stema Romaniei

Print Friendly, PDF & Email

Profesorul universitar Ioan Silviu Nistor, doctor in istorie, se adreseaza autoritatilor competente ale Statului Roman pentru a se repara unele erori grave care apar pe stema actuala a Romaniei. Este vorba de modul in care este configurată Stema Romaniei, simbolurile care au fost alese, autenticitatea si veridicitatea acestora, ajungandu-se la situatia ca, din cauza unor confuzii si intamplari nefericite, intreaga situatie sa fie grav denaturata.

MEMORIU cu privire la unele erori care apar pe Stema Romaniei

Stema unei tari reprezinta o compozitie de simboluri, recunoscute ca fiind autentice care, asamblate în mod judicios – dupa principiile stiintei si artei heraldice — alcatuiesc astfel armorialul statului respectiv. O conditie de cea mai mare importanta o reprezinta recunoasterea de catre comunitatea respectiva a respectivelor simboluri, considerate ca le apartin, ele facand parte din patrimoniul comunitatii, din tezaurul de evenimente si evenimente care au marcat evoluţia istorica a , populatiei de pe acel teritoriu.

in situatia, romanilor, lupta pentru libertate si unitate reprezinta principala dimensiune a istoriei lor milenare, lupta care a dus – in conditii europene favorabile si in consonanta cu noile, principii si norme din relatiile internationale a epocii moderne – la Unirea Principatelor in 1859 si  la Marea Unire in 1918. Principalele momente ale acestei lupte, marcate de sacrificii enorme, s-au constituit intr-un trecut glorios, reper de indreptatita mandrie, ce s-a fixat in patrimoniul national, care se cuvine a fi fixat în simboluri heraldice, relevand în mod adecvat personalitatea poporului roman.

Studiile de specialitate au conchis ca alcatuirea însemnelor armoriale a avut loc, pe teritoriul Europei, pe la mijlocul secolului al XII-lea, factorul determinant constituindu-l evolutia echipamentului militar. Odata cu formarea structurilor societatii feudale, actiunile razboinice au captat amploare, ceea ce a dus la introducerea si perfectionarea platoselor si a coifului care ii aparau pe combatanti, dar ii si mascau, facandu-i anonimi. Trebuia, de aceea, gasita o solutie, pentru identificarea rapida a diferitilor luptatori, individual sau in grup.

Se impunea introducerea unor semne de recunoastere, prin care atat marii feudali, cat si cavalerii sa-si faca stiutăa pozitia sociala. rangul nobiliar si, implicit, faptele de arme si de vitejie, prestigiul lor si al familiei, insemnele respective au fost imprimate pe scut si pe partea superioara a coifului, pe toca sabiei şi pe acoperamantul calului. Steagurile militare aveau posibilitati mai largi de grupare si aranjare a simbolurilor, fapt pentru care au jucat un rol important in viitoarea alcatuire a stemelor.

Cruciadele – nume dat celor opt expeditii militare, care au avut loc intre anii 1096 şi 127o. intreprinse la indemnul Bisericii Romane Universale de catre suveranii si feudalii europeni, pentru eliberarea Sfantului Mormant, au contribuit in buna masura la raspandirea si diversificarea blazoanelor. Participarea unui mare numar de suverani, principi, mari seniori si cavaleri, care trebuiau sa se individualizeze, cu atat mai mult cu cat veneau din tari diferite, a contribuit in mare masura la cristalizarea si generalizarea blazoanelor si la stimularea gustului pentru blazon. Amplificarea fenomenului a impus aparitia, la sfarsitul secolului XV a unor reglementari legislative cu caracter restrictiv.

*

Legea stemei de stat a Romaniei a fost votata la 10 septembrie 1992. eveniment care a trecut aproape neobservat, atat de catre presa, care l-a tratat cu dezinteres, cat si de catre cercurile de opinie si grupurile de populatie. Evenimentul politic care a pus total în umbra adoptarea de către Parlament a stemei de stat, au fost alegerile parlamentare si prezidenţiale din 27 septembrie 1992, care au focalizat intreaga atentie. Lupta politica acerba si rivalitatile exacerbate dintre partide si gruparile de forte politice au acaparat intreaga atentie a opiniei publice.

In cartea publicata în urma cu zece ani, intitulata Stema Romaniei. Istoria unui simbol. Studiu critic (Cluj/Napoca, Editura Studia, 2003, 350 pag. pi.) am propus si un proiect pentru o stema a Romaniei mai judicios alcatuita, intrucat problema esentiala este alegerea corecta a simbolurilor, inlaturand orice posibilitate de rastalmăcire a semnificatiilor acestora, am propus urmatoarea compoziţie heraldica. Scutul albastru ramane identic ca forma si cromatica cu cel din stemele din 1921 si 1992. Acvila de pe stema din 1991 nu era o specie reala, autohtona, ci o fictiune, o reprezentare conventionala. Tendinta in heraldica moderna este insa ca statele sa-si aşeze in stema simboluri endemice, reale, specifice naturii, reliefului si biogeografiei proprii. Comisia parlamentara din 1992 a optat pentru acvila de campie (Aquila heliaca), o acvila specifica sudului Europei si Asiei Centrale. Analizand aceasta problema, consideram ca mai potrivita este acvila de munte (Aquila chrysaetos), care este la noi pasare sedentara, vietuind in Carpati, adaptata asadar reliefului nostru. Acvila de munte are penajul de culoare maro inchisa. Ca simbol heraldic ea semnifica totodata vulturul roman, insemnul victoriei romane. In ceea ce priveste piesele din ghearele acvilei, care reprezinta atributele suveranitatii si, totodata, arme de aparare, acestea sunt sabia lui Stefan cel Mare  si buzduganul lui Mihai Viteazul. In ciocul acvilei este asezata o cruce patriarhala, simbol al credintei poporului roman.

Pe pieptul acvilei este fixat scutul mijlociu, impartit in trei cartiere, in care sunt plasate insemnele celor trei provincii romanesti care au avut identitate statala, adica personalitate politica. Celelalte entitati administrati  teritoriale care au avut o individualitate, au fost regiuni apartinand • provinciilor istorice, astfel: Muntenia cu Dobrogea si Oltenia, Moldova cu Basarabia si Bucovina si Transilvania cu Banatul. Crisana si Maramuresul.

In cartierul superior din dreapta, pe fond auriu – culoarea galbena fiind specifica acestei provincii – este asezata stema Tării Romanesti, acvila valahica cruciata. Consideram că trebuie renuntat si aici la tipul acvilei de aur conventionale, care este inlocuita cu acvila de munte. Acvila are la dreapta capului soarele, iar la stanga luna, crai nou, amandouă de aur. Cartierul superior din stanga va contine stema Moldovei istorice. Pe fond rosu – culoarea principala a Moldovei – este asezat capul de bour, intre coamele caruia este plasata o stea cu cinci colturi de aur. Botul bourului este flancat la dreapta de o roza cu petalele argintii, iar la stanga o luna crai nou, conturata. de aceeasi culoare.

In cartierul trei (de jos), pe fond albastru – culoarea traditionala de baza a principatului intracarpatic – apar doi lei afrontati de aur, tinand in cate o laba o sabie curba (falces) dacica, care reprezinta străvechea emblema a Daciei, Transilvania fiind situata în centrul Regatului dacic condus de Burebista si Decebal. constituind apoi teritoriul pe care s-a organizat provincia romana Dacia. Cu cealalta laba leii sustin scutul central. In partea de jos a cartierului se afla sapte cetati suprapuse (4+3), care semnifica emblema Romei (orasul celor şapte coline), cetatile reprezentand totodata atat vechile cetati dacice, cat si castrele romane si, de-asemenea, emblema Constantinopolului (noua Roma),orasul celor sapte turnuri. Cetatile indica, totodata, procesul de urbanizare care a fost mai timpuriu si mai accentuat in Transilvania, facand trimitere si la traditia sasilor care au adoptat aceste simboluri si denumirea de Siebenburgen, derivata din termenul latinesc mai vechi, de Septem castra.

Socotim, totodata, necesar un al treilea scut, taiat, asezat central care sa redea, intr-o forma proprie, inceputurile indepartate ale istoriei romanilor, prin reprezentarea celor doua elemente de baza ale etnogenezei romanesti, transpuse prin simbolurile devenite emblematice, dobandind conţinut heraldic, ale antichitatii daco-romane: stindardul dacic – balaurul zburator cu cap de lup – si Lupa Capitolina. simbolul latinitatii. Aceste doua simboluri, asezate in scut, pe fond galben, vor constitui ecusonul central brosat.

Am redat consideratiile care se impun, expuse intr-o forma succinta, pentru a putea fi lamuritoare si concludente, baza de analizs si decizie pentru autoritatile statale competente, spre a putea indrepta această problema, a carei rezolvare se impune ca o chestiune presanta, ce tine de demnitatea si mandria noastra national.

Cluj-Napoca, l octombrie 2013

Prof. univ. emerit dr. Ioan Silviu NISTOR

Cititi tot articolul pe www.dacoromania-alba.ro

MEMORIU cu privire la unele erori care apar pe Stema României , sursa foto: dacoromania-alba.ro

MEMORIU cu privire la unele erori care apar pe Stema României , sursa foto: dacoromania-alba.ro

Sursa: [1] www.dacoromania-alba.ro


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.




Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline