RSS
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

RON + MDL = LEUL COMUN SAU IARASI DESPRE UNIUNEA MONETARA BUCURESTI-CHISINAU

Print Friendly, PDF & Email

Au nevoie Romania si Republica Moldova de o moneda comuna? Raspunsul nostru este clar și univoc: Da! Singura alternativa la integrarea noastra monetara este doar situatia actuala si aceasta, in conditiile crizei economice globale și a corupției endemice de la noi, nu ne promite nici o perspectiva imbucuratoare. In contextul financiar-monetar actual determinat de delapidarea a 1 miliard de euro de catre mafia decidenta la Chișinau, merita sa ne oprim din nou atenția asupra necesitații crearii unei Uniuni monetare intre București și Chișinau.

RON + MDL = LEUL COMUN SAU IARASI DESPRE UNIUNEA MONETARA BUCURESTI-CHISINAU

Proximitatea geografica, identitatea etno-lingvistica, istorica si culturala, considerentele politice, dar mai ales angajamentul politic serios si responsabil pot deveni argumente demne de luat in seama in susținerea unui asemenea demers. O eventuala uniune monetara moldo-romana, Zona Leului, ca sa-i atribuim un nume conventional, ar fi de natura sa faciliteze comertul in interiorul spatiului economic unic si in afara lui, asigurand sincronizarea proceselor economice din cele doua state ale noastre, creand un grad sporit de solidaritate economica intre ele. Ideea uniunii monetare moldo-romane ar putea fi intrupata intr-un proiect comun.

Proiectul integrarii celor doua sisteme monetare naționale (RON + MDL) in unul singur (= Leul Comun) este realist, pe deplin fezabil și ar comporta efecte economice și financiare pozitive resimțite de orice cetațean din stanga sau din dreapta Prutului. Este suficient ca guvernele din cele doua capitale ale noastre sa-și fixeze aceasta prioritate și sa acționeze consecvent pentru realizarea ei, de preferat inainte de aderarea Romaniei la zona Euro. Un argument solid in favoarea crearii unei Uniuni monetare București-Chișinau este faptul ca Bucureștiul a devenit de departe partenerul nr. 1 al Chișinaului in schimburile comerciale atat la capitolul importuri, cat și la cel al exporturilor, practic economia Basarabiei depinzand covarșitor de piața Romaniei.

Avem in fața mai multe precedente. Astazi, pe continentul european avem cateva cazuri notabile de uniuni monetare intre state sau grupuri de state. Exista state, in afara tarilor membre UE, care, fie cu acordul acesteia din urma, fie fara acordul ei, au adoptat moneda europeana ca moneda a lor nationala (Andora, Kosovo, Monaco, Muntenegru, San Marino, Vatican).

Unele dintre acestea fusesera in relatii practice de uniune monetara cu unele state membre ale UE inca inainte de lansarea monedei comunitare. Euro este folosit de catre Monaco, San Marino si Vatican (toate avand acordul oficial al Comisiei Europene), pe cand Andora, Kosovo si Muntenegru folosesc moneda europeana fara acordul expres sau cu acordul tacit al Uniunii Europene. Pana la introducerea monedei euro in circulatie Andora se afla concomitent in uniune monetara cu Franta si Spania, atat francul francez cat si peseta spaniola circuland in aceasta tara. Principatul Monaco s-a aflat in uniune monetara cu Franta, iar San Marino si Vaticanul – cu Italia.

Muntenegrul si Kosovo reprezinta doua cazuri atipice, dar tocmai de aceea interesante. Aceste doua formatiuni statale au adoptat moneda Euro in mod unilateral, la 1 ianuarie 2002, impreuna cu statele membre UE. Pana atunci Muntenegrul si Kosovo, entitati in cadrul Uniunii statale Serbia-Muntenegru‚ foloseau marca germana drept proprie moneda nationala, fara a avea incheiate conventii de uniune monetara cu Germania.

Uniunea Europeana nu va obiecta niciodata nimic pe marginea deciziei și acțiunilor concrete de creare a Uniunii monetare București-Chișinau, ea insași agreand și punand in practica modele de uniune monetara cu cele 6 state extracomunitare pe care le-am indicat mai sus.

Ce parere aveți, dragi romani, despre așa ceva?


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.




Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline