Voi povesti un mic episod al cărui unic martor am fost eu și care cred că este concludent. Mă găseam într-o dimineață cu Bujoiu în birou. A intrat un maior în uniformă, s-a recomandat inspector al ministerului de interne și ne-a întrebat: ”Care este inginerul Bujoiu?”Când Bujoiu s-a ridicat în picioare și a răspuns ”Eu”, maiorul a continuat: ”În calitatea de șef al biroului tehnic, te întreb pe dumneata: Câte cazuri de sabotaj ai avut în subteran sau la suprafață de la începutul anului 1952?”
Inginerul Ioan Bujoiu, un om demn, însetat după adevăr și dreptate
Răspunsul: ”Domnule maior, ați greșit biroul. Întrebarea dumneavoastră trebuie adresată ofițerului politic care se ocupă cu asemenea cazuri, dacă s-ar ivi în colonie.” ”Eu pe dumneata te întreb”, a insistat, mai mieros, maiorul. ”Răspunsul meu – a replicat inginerul Bujoiu – este să ieșiți afară din birou, dacă nu, voi ieși eu.” Și maiorul, fără să pronunțe vreo amenințare, a părăsit biroul. (…)
Inginerul Ioan Bujoiu a rămas în amintirea mea ca un om demn, însetat după adevăr și dreptate, bun organizator și, mai presus de toate, un bun român. Probabil că originea macedoneană a familiei lui își spunea cuvântul. După eliberarea mea din detenție l-am întâlnit prin intermediul lui Nicușor Tanoviceanu, pe Bani Ghica, fostul ginere al inginerului Bujoiu, pasionat rugbist în tinerețe, iar astăzi membru marcant al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat. Am rămas impresionat de dragostea și admirația cu care acest om, urmaș de domnitor, vorbea de ”Buju”, fostul lui socru. A spune că am rămas recunoscător inginerului Bujoiu pentru echilibrul pe care prezența sa l-a creat în colonia penitenciară Baia-Sprie poate că este prea puțin. Am simțit în sufletul lui disponibilitatea sacrificiului pentru țară și pentru neam. Jertfă care i-a fost primită la Văcărești, în 1956.
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
In anul 1894 are loc la Cluj procesul politic intentat de guvernul maghiar “memorandistilor”; sunt dictate 14 condamnari la inchisoare. Guvernul maghiar interzice activitatea Partidului National Roman.La conferinţa PNR din 8-9 ianuarie 1892 de la Sibiu, s-a hotărît elaborarea unui „Memorandum”, adresat împăratului Franz Joseph, în care să fie cuprinse […]