Am dat din intamplare peste o inregistrare a Televiziunii Romane in care Nichita Stanescu (1933-1983) vine cu o interpretare poetica asupra vicisitudinilor care s-au abatut de-a lungul timpului asupra Romaniei si constata ca totusi tara a supravietuit in pofida tuturor necazurilor pe care le-a intampinat. Poetul are o maniera usor umoristica prin care isi explica modul prin care tara a supravietuit tuturor napastelor care au trecut asupra acestor pamanturi si asupra oamenilor ce au locuit in spatiul carpato-danubiano-pontic: “Păi nu mor caii când vor câinii! Şi, de altfel… Mihai Viteazul a intrat la Alba Iulia de-a-n calare pe un cal, iar nu de-a-n calare pe un caine!”
Nichita Stanescu despre vicisitudinile prin care a trecut Romania
“Acum doua-trei după-amieze, primesc un telefon de la un necunoscut, care era îngrijorat că aş fi bolnav, care era fericit că m-aş fi însănătoşit, mă rog… Şi-mi spune un lucru care m-a lăsat aşa… nemaipomenit de bucuros. Mi-a spus, zice: bă, poete, zice, nu mor caii când vor câinii. Şi-mi spun mie: ştii că are dreptate, am spus eu, să ştii că omul ăsta are dreptate. Desigur!
Păi n-a fost pe tara asta atata ninsoare si multi credeau ca o s-o inghete, ca o sa inghete tara? Si a inghetat tara? N-a inghetat.
N-a fost potop pe tara asta si s-a crezut ca ea o sa se inece? Nu s-a inecat!
N-a fost cutremur mare pe tara asta si s-a crezut ca ea o sa se rupa sau o sa se franga? Nu s-a frant!
Păi nu mor caii când vor câinii!
Şi, de altfel… Mihai Viteazul a intrat la Alba Iulia de-a-n calare pe un cal, iar nu de-a-n calare pe un caine!”, Nichita Stănescu, inregistrare TVR
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
In perioada terorii bolsevice din Romania, comisarii ideologici sovietici impuneau cu forta o anumita ideologie si anumite “pareri” despre cum ar trebui modelata si rescrisa istoria romanilor. Astazi, ambasada USA are o reactie similara, incercand sa impuna prin acelasi stil bolsevic propaganda comisiei Wiesel, o comisie ce poarte numele unui […]