Monica Macovei, europarlamentar „roman”, a pledat la CEDO împotriva statului român si in favoarea Ungariei, pentru ca aceasta sa primeasca Codex Aureus

Codex Aureus este cunoscut și sub numele de Evangheliarul de la Lorsch, după numele mănăstirii Lorsch situată în Germania, în apropierea graniței cu Belgia.În catalogul bibliotecii de manuscrise rare, aflată în mănăstire, este înregistrat sub denumirea: Evanghelium pictum cum auro habens tabulas eburneas (Evanghelie pictată cu aur având legătură din tăblițe de fildeș).

Monica Macovei, europarlamentar „roman”, a pledat la CEDO împotriva statului român si in favoarea Ungariei, pentru ca aceasta sa primeasca Codex Aureus

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filiala Bibliotecii Naționale, deține prima parte a Tetraevanghelului (respectiv evangheliile lui Matei și Marcu), 111 foi, cealaltă parte cu evangheliile lui Luca și Ioan (124 foi) se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vatican din Roma (Pal. lat. 50). Coperțile 1 și 4 lucrate în plăcuțe de fildeș se află la Londra șiRoma. Așadar acest manuscris de o valoare științifică și artistică unică este dezmembrat în 4 părți, care se află în 3 țări. Acest „dezastru” s-a produs datorită următoarelor fapte: În anul 1555, principele Frederic de Hessen a preluat manuscrisul în propria-i bibliotecă – și anume biblioteca imperială din Heidelberg. În anul 1622, în timpul războiului de 30 de ani, orașul Heidelberg a fost asediat, biblioteca imperială ajungând forțat la prințul Bavariei, Maximilian.

Se presupune că un soldat a rupt manuscrisul în două – în vederea comercializării. Fragmentul I a fost găsit la Viena, în biblioteca arhiepiscopului Christofor Migazzi, cardinalul orașului și fragmentul II la biblioteca Vaticanului. În anul 1785 Ignațiu Batthyany, episcopul Transilvaniei a cumpărat „aere parato” (cu banii jos) întreaga bibliotecă a cardinalului.

” S-a crezut multă vreme că în timpul războiului de 30 de ani, prin 1620, armatele generalului Tilly care au devastat Heidelbergul, au furat manuscrisul, rupt în două cu această ocazie. Cercetările au dovedit că lucrurile stau altfel și că divizarea Codexului a avut loc mult mai devreme, pe la 1472, cu bună știință, legâdu-se separat încă de atunci două volume, iar cele două coperți au devenit prima copertă pentru fiecare volum. Se știe sigur că la începutul sec. al XVIl-lea ambele părți se aflau la Roma, dar numai una în Biblioteca Vaticanului. Cealaltă parte a ajuns, nu se știe prin ce împrejurări, în posesia lui Migazzi, cardinalul Vienei, care a vândut-o în 1785 episcopului de Alba lulia, Ignațiu Batthyány. Acesta a integrat rarul manuscris, împreună cu altele de mare valoare, în biblioteca sa din Alba lulia. De atunci, manuscrisul a rămas pe meleagurile noastre, constituind o adevărată perlă de valoare inestimabilă, exemplar unic și rarisim între foarte puținele de acest gen. ” extras din Codex Aureus de Prof. Dr. Gheorghe Anghel.

Acum, Romania este pe cale sa piarda acest pretios manuscris, care a ajuns prin metode ilegale in posesia Ungariei, beneficiind de ajutorul politicienilor „romani”: Monica Macovei, europarlamentar „roman”, a pledat la CEDO împotriva statului român, favorizand Ungaria pentru a primi Codex Aureus!

Cu ajutorul Monicăi Macovei oferit  în procesul intentat statului român la CEDO, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a reusit sa castige impotriva autoritatilor locale din Alba Iulia. Codex Aureus este practic cel mai valoros manuscris din Biblioteca Batthyaneum si din intreaga Europa Centrala si de Est.

De fapt, manuscrisul are valoare inestimabila, dovada stand faptul ca in anul 1968 Ceausescu a garantat cu el imprumutul de 10 miliarde de dolari luat de la FMI si Banca Mondiala. Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost jefuita in fiecare regim politic, fiind victima unui amplu program de spoliere a valorilor sale: s-a inceput mai viguros in timpul guvernarii Radu Vasile, a continuat in timpul lui Adrian Nastase, in timpul guvernelor Boc si se pune „capacul” in timpul guvernarii Ponta.

Totusi, ce poate avea in cap o fiinta ca Monica Macovei, care mai are acum si pretentia de a reprezenta poporul roman si sa apere „interesele” Romaniei in Parlamentul European? Daca apara interesele poporului roman in PE asa cum le-a aparat si in cazul Codex Aureus, atunci noi deja cam avem o idee clara despre ce exista in cutia craniana a doamnei Macovei.

Surse: Glasul.info, ro.wikipedia.org

Cititi si: Legea 247/2005 a carei „mamica” este Monica Macovei a perpetuat o serie de nereguli şi de abuzuri, deschizând calea îmbogăţirii din drepturi litigioase a unora.

[tp_product id=”192505752″ feed=”396″]