libris.ro

Se intampla pe 6 iulie 1600: Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov „domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”

Se intampla pe 6 iulie 1600: Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov „domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”

Se intampla pe 6 iulie 1600: Mihai Viteazul se intitula intr-un hrisov „domn al tarii Romanesti si Ardealului si a toată tara Moldovei”, confirmand, documentar, prima unire politica a celor trei tari romane (unirea efectiva fusese realizata la sfarsitul lunii mai 1600). Pe 27 mai 1600 Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizand astfel prima unire politica a celor trei tari romane.

Chiar daca unirea celor trei state romanesti a durat foarte putin, domnitorul fiind asasinat miseleste in anul 1601 la Turda, ea a insemnat apoi dezideratul suprem pentru toata suflarea romaneasca, fiind un eveniment marcant al istoriei care a dovedit ca unirea tuturor romanilor intr-un singur stat este posibila, devenind un exemplu al luptei pentru unitate.

Se intampla pe 6 iulie 1600: Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov „domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”

Titulatura folosita de voievod (intr-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei”.Imaginea lui Mihai Viteazul a ajuns sa fie simbolul luptei pentru independenta si unitate pentru toti romanii, indiferent de provincia istorica din care proveneau, o lupta care avea sa se concretizeze totusi prin unirea tuturor romanilor abia la inceput de secol XX.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Despre originea lui Mihai Viteazul inca mai exista largi dezbateri: istoricul Marin A. Cristian a venit cu noi dezvaluiri despre viata lui Mihai Viteazul printre care si faptul ca domnitorul care a infaptuit pentru prima data unirea principatelor romane si devenit astfel restauratorul Daciei si al Bisericii Stramosesti nu a fost fiul domnitorului Patrascu cel Bun asa cum s-a stiut pana acum , ci este rodul dragostei dintre Iani Cantacuzino si Teodora, o negustoreasa din Targul de Floci, orasul de la varsarea Ialomitei in Dunare. Cronica lui Radu Popescu menționează că:

„Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info