Declaraţii redactate de refugiaţi şi expulzaţi români din localităţile judeţului Covasna, aflate la graniţa cu Moldova şi Muntenia, declaraţii consemnate în faţă primarilor şi notarilor din localităţile unde s-au refugiat sau au fost expulzaţi de autoritatile horthyste.
Numele au fost inlocuite de initiale deoarece o parte din cei mentionati traiesc si astazi sau au rude apropiate in judetul Covasna. Fragment din ,, Pagini din calvarul românilor covăsneni, în timpul ocupaţiei horthyste, din toamna anului 1940,,
Dr. Ioan Lăcătuşu
(în “ANGVSTIA”, nr. 11, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2007, p. 275-288).
“Subsemnatul N.V. de ani 49, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 1 copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Covasna, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: A doua zi după ocupare am fost la comenduirea lor, unde m-au udat şi m-au bătut, ca să dau arma în mâna lor, pe care eu nu o aveam. La o săptămână după aceasta au venit din nou şi m-au dus la post, unde din nou am fost bătut pentru că am fost înscris în Legiune şi m-au reţinut două zile acolo, dându-mi în loc de hrană bătaie. La ora 12 noapte în 17 Noiembrie 1940 au venit jandarmii unguri şi m-au ridicat de acasă, numai cu ce am fost pe mine, ducându-ne la comenduire la Zagon, iar de acolo am fost trecut frontiera, spunând că nu merităm a sta pe pământul lor unguresc, noi românii puturoşi.” (…)(10)
“Subsemnatul O.G. de ani 49, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu patru copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, ju. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului de către Unguri am suferit mai multe bătăi, casa dărmată, stricată de unguri cu bolovani, şi lucrurile cele mai de preţ furate. În noaptea de 17 Noiembrie 1940, ora 4 am fost luaţi de acasă de Jan. Unguri şi duşi la Zagon de unde am fost aruncaţi peste frontieră, neavând voie să luoam cu noi nimic. În locuinţa mea au rămas următoarele: 2 moşii cu 7 clădiri, 20 Iug. Pământ cu recolta de pe el, 5 cai, o vacă, 13 porci, 50 de păsări, 4 căruţe, 150 de oi, plus lucrurile din casă. Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, susţin şi o semnez propriu”. (5)
“Subsemnatul P.I. de ani 52, de profesiune plugar, religie ortodoxă, căsătorit cu 5 copii, carte ştiu, cu domiciliu în teritoriul cedat, în comuna Zagon, Jud. Treiscaune, actualment refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov declar: De la intrarea ungurilor am suferit mai multe batjocuri şi mi s-a luat recolta de pe 5 jugăre de pământ (…) Toate bunurile mi-au rămas acolo, neputând lua nimic pentru că jandarmii unguri ne aşteptau până ne-am îmbrăcat şi am fost forţaţi a ieşi cât mai repede afară şi să plecăm în România, la românii noştri puturoşi, cum ziceau ei. (…)
“Subsemnatul R.D. de ani 28, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu un copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, ju. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului de către unguri am avut de suferit foarte multe greutăţi. Chiar în ziua de 13 septembrie orele 10 au venit la casa mea mai mulţi unguri, care au căutat ca să mă jefuiască, luându-mi toate lucrurile mai de valoare, precum şi suma de lei 15.500, iar celelalte obiecte care ne le-au putut lua, le-au stricat pentru a nu-mi rămâne mie. Aceşti unguri erau urmaţi de echipe militare, care îi păzeau pentru a nu fi atacaţi. Pentru faptul că nu am dat armă, ceia ce nu posedam, am fost bătut în mai multe rânduri chiar de către jandarmii unguri.(…) Mai declar că la locuinţă mi-au mai rămas următoarele: moşia cu 6 clădiri, 160 de oi, 3 cai, o vacă, 7 porci, 7 Iug. De pământ, 2 Iug. De pădure, recolta de pe terenul arătat mai sus, fân în valoare de 50.000 lei, 2 căruţe plus lucruri casnice şi unelte agricole.” (…)(8)
“Subsemnatul N.V. de ani 58, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 7 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în cătunul Pava, comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului de către unguri am fost bătuţi în fiecare zi, de către unguri civili şi de către jandarmi unguri, iar în timpul nopţii nu puteam dormi la locuinţele noastre, alegându-ne diferite ascunzişuri prin pădure, de frica acestor barbari care ne schinjuiau. (…) Am fost bătut în scopul de a mă face să părăsesc domiciliul meu, …”
“Subsemnatul N.V. de ani 49, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 1 copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Covasna, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: A doua zi după ocupare am fost la comenduirea lor, unde m-au udat şi m-au bătut, ca să dau arma în mâna lor, pe care eu nu o aveam. La o săptămână după aceasta au venit din nou şi m-au dus la post, unde din nou am fost bătut pentru că am fost înscris în Legiune şi m-au reţinut două zile acolo, dându-mi în loc de hrană bătaie. La ora 12 noapte în 17 Noiembrie 1940 au venit jandarmii unguri şi m-au ridicat de acasă, numai cu ce am fost pe mine, ducându-ne la comenduire la Zagon, iar de acolo am fost trecut frontiera, spunând că nu merităm a sta pe pământul lor unguresc, noi românii puturoşi.” (…)(10)
Declaraţii redactate de refugiaţi şi expulzaţi români din localităţile judeţului Covasna, foto: Mihai Tirnoveanu
“Subsemnatul A.G.. de 41 de ani, de profesiune pădurar comunal şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 3 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zagon, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: Prima dată după sosirea armatei maghiare am fost atacat mişeleşte de populaţia civilă din sat, spărgându-mi geamurile cu pietre aruncând din şosea şi profitând de ocazia întunericului s-au făcut nevăzuţi. Văzându-mă asediat am fost să merg la autorităţile ungureşti din localitate, pentru a aduce la cunoştinţă cele ce mi se întâmplase. Atunci am fost interogat de mai multe date asupra mea la care eu am răspuns afirmativ, şi la care ei mi-au răspuns că şi populaţia maghiară a suferit asemenea lucruri din partea românilor. De toate acestea mi-au declarat mai mulţi unguri, că mă au în vedere şi că o să mă omoare pentru faptul că am fost pădurar şi mi-am făcut conştiincios dataoria.” (…)(11)
“Subsemnata M.B. de ani 28, de profesiune agricultoare şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 7 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, comuna Zagon, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: După ocupare au fost nevoiţi bărbaţii să plece, iar noi am rămas soţiile să suferim, pentru că ei spuneu că nu mai avem nici un drept în ţara lor.” (…)(12)
Declaraţii redactate de refugiaţi şi expulzaţi români din localităţile judeţului Covasna, foto: Mihai Tirnoveanu
“Subsemnatul F.G. de ani 28, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu un copil, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: La ocuparea teritoriului de către unguri ni s-au spart de către ei casa precum şi mobilierul dinăuntru, iar îmbrăcăbintea a fost tăiată fâşii cu cuţitul, iar eu am fost ridicat şi dus la primărie unde am fost bătut în mod barbar de câte 5-6 ori pe zi, iar seara eram lăsaţi liberi pentru a merge acasă, iar a doua zi eram din nou chemaţi la primărie şi bătuţi din nou.” (…)(13)
“Subsemnatul P.P.. de 55 de ani, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 2 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în cătunul Pava, comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului amintit mai sus de către unguri am fost batjocoriţi şi trataţi în mod îngrozitor de către autorităţile ungureşti, precum şi de către populaţia civilă. Strigând că suntem români puturoşi şi să plecăm că împuţim locul.” (…)(14)
Declaraţii redactate de refugiaţi şi expulzaţi români din localităţile judeţului Covasna, foto: Mihai Tirnoveanu
“Subsemnatul O.P.Gh. de 36 de ani, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 3copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în cătunul Pava, comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: După ocupare în prima noapte au venit mai mulţi unguri care au stricat uşile şi locuinţa pe dinafară şi aceştia erau urmaţi de vreo 13 soldaţi care îi păzeau ca să nu fie atacaţi de români. Am fost chemat la postul de jandarmi unde mi s-a cerut arma pe care eu nu o aveam şi pentru aceasta am fost bătut, am fost interogat asupra cuibului de legionari şi că de ce m-am înscris în Legiune, pemtru toate acestea am suferit multă mizerie din partea lor.” (…)(15)
A”Subsemnatul C.C. de ani 63, de profesiune plugar şi de religie ortodoxă, căsătorit cu 5 copii, carte ştiu, cu domiciliul în teritoriul ocupat, în comuna Zăbala, jud. Treiscaune, actualmente refugiat în comuna Sita Buzăului, Judeţul Braşov, declar: De la ocuparea teritoriului amintit mai sus de către unguri am fost chemat la primărie spunându-mi ca să predau arma, eu am răspuns ce armă să dau că nu am nimic (…) Am fost lovit de un jandarm cu o bâtă enorm de mare, după aceasta au început să mă întrebe de ce nu m-am dus după puturoşii noştri. Eu am răspuns că aici m-am născut şi aici vreau să mor. Nu le-a fost de ajuns aceste cuvinte şi au început să mă bată în mod barbar, după care am zăcut 2 săptămâni.” (…)(16)
Sursa: Mihai Tirnoveanu
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.