Emanuil Gojdu, originea si familia

Marele mecenat Emanuil Gojdu, ca si prietenul sau, mitropolitul Andrei Saguna, este roman originar din Macedonia. In prima parte a secolului al XVIII-lea, cei din familia Gojdu erau negustori instariti, stabiliti in Moscopole, un centru economic si cultural infloritor din sudul Albaniei de astazi. Apreciat drept “Florenta Balcanilor”, orasul Moscopole a reprezentat pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea cel mai important centru al macedoromanilor.

 Emanuil Gojdu, originea si familia

“Datorita harniciei si priceperii locuitorilor sai, precum si unui concurs fericit de împrejurari, Moscopole a ajuns, prin secolul al XVII-lea si al XVIII-lea, cel mai insemnat centru de civilizatie si cultura al poporului aromân. In documentul din arhiva Loc. Budapesta, Moscopole e numita “Urbs Amplisima”. Se vorbeste de dansa ca de “cel mai mare oraa nu numai din toata Grecia, ci aproape din tot imperiul Turcilor”.

Dupa Pouqueville, Moscopolea numara, în 1788, 53.000 locuitori. Negustori priceput si muncitori îndrazneti si cu relatii intinse, fiii Moscopolei stau in fruntea comertului din Peninsula Balcanica. Aproape tot ce se exporta din Turcia prin Adriatica, trecea prin mainile lor, iar tot ceea ce intra in aceasta tara, prin porturile aceleiasi mari sau prin alte puncte de frontiera, din tarile germane sau apusene, se distribuia tot prin dans ii. Ei erau negustorii care aveau cele mai numeroase si mai stranse legaturi comerciale cu strainatatea.(…)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Sub raportul industrial, de asemenea, Moscopolea era o cetate unde se lucra zi si noapte tot felul de articole ce se desfaceau peste tot, in interior si afara. Meseriaasii erau organizati in bresle. Gudas numara 14 corporatii bine organizate. Moscopole avea pe vremea aceea infatisarea marilor centre comerciale.

“In bazarurile mari si intinse era o miscare uriasa, o forfoteala de furnicar ca in marile orase ale Asiei. Oamenii erau absorbiti de afacerile lor. Corespondente si comenzi soseau de pretutindeni, din Peninsula si din Europa, ce trebuia repede satisfacute; se descarcau mereu la marile caravanseraiuri si se incarcau manufacturates i marfuri pentru toate directiunile. Magazinele gemeau de acestea si industriile lucrau zi si noapte. Albania toata se alimenta de aici sau din porturile Adriaticei, ce, aproape suta la suta, le stapaneau tot ei. La balciuri si in zilele de targ, veneau Albanezi si negustori din toate provinciile.”

Din cauza acestei vieti comerciale intense, Moscopole ajunge cel mai bogat centru aromânesc din Peninsula balcanica. Valuri de aur curg in aceasta cetate. Belsugul era asa de mare, incat se spune ca femeile purtau pantofi impodobiti cu “flurii si mahmudele”; se zice ca erau aurite pana si manerele maturilor.

Rasfirata pe cele cinci coline, pe o intindere de aproape 3 km., Moscopolea se rasfata in lux si bogatie. Multe din casele Moscopolenilor erau adevarate palate, cladite din marmora si imprejmuite de curti impuatoare. La fiecare colt de strada, apa cristalina tasnea din  sipote si cismele. Peste 50 de biserici sagetau vazduhul cu clopotnita lor mareata.

Printre ele se distingea in chip deosebit, prin înfatisarea ei impunatoare, bogatie si arta, Metropolia. Alaturi se inalta monumentala cladire ce adapostea “Academia cea Noua”, focar de cultura pentru intreaga Peninsula Balcanica. Aici a profesat Epirotul Chrisanos, Sevastos, Leontiadis din Castoria, Grigore Moscopolitul, Teodor Cavaleoti, Ieromonahul Constantin din Moscopole si altii.

Academia si biblioteca din Moscopole, infiintata pe la inceputul secolului al 18-lea de catre ieromonahul Grigore Constantin, a fost primul institut grafic care a luat fiinta in Turcia si o bucata de vreme a fost unicul. Din teascurile acestei tiparnite au iesit o mul ime de carti.

“In Moscopole, într-o biserica, langa usa imparateasca, exista un jilt cu brayelele rezemate pe doi lei fiorosi, cu gurile cascate, cu limbile scoase, cu coamele infiorate. Pe speteaza jiltului era gravat cu litere aurite, numele “G o j d u “. Este cea mai veche marturie a existentei acestei familii in Moscopole.”

 

In secolul al XVIII-lea Peninsula Balcanica era ravasita de turci. Atunci aromânii si grecii din Macedonia s-au revarsat prin mai multe valuri spre nordul Dunarii in Ungaria, Galitia  si Polonia. Procesul de emigrare era dominant mai ales in a doua jumatate a secolului al XVIIIlea, dupa distrugerea de catre Ali Pasa din Ianina a orasului Moscopole, eveniment petrecut in doua rînduri, in 1769 si 1788.

Macedoromânii au trecut in numar mare in Imperiul Habsburgic, in special in Ungaria. Locotenenta domneasca din Ungaria a dat dispozi ii autoritailor de la frontiera ca de la acesti fosti supus i turci sa ceara date cu privire la varsta, nationalitatea, religia, situatia lor familiara, etc. Prin patenta de toleranta de la 1781, Iosif al II-lea, i-a luat sub ocrotirea sa, ca pe unii care aduceau realmente beneficii in marele comert al statului.

Macedoromânii, dupa ce primeau cetatenie, trebuiau sa depuna juramantul de credinta in fa a dietelor din jupani, fapt in urma caruia se incheia un act oficial legalizat. Ca supusi straini, erau sub un regim special, deosebit de al celorlal i locuitorii ai tarii si deoarece prin indeletnicirea lor de comercianti erau folositori si altora, li s-au creat conditii speciale, de ocrotire, primeau unele privilegii.

Coloniile macedoromâne au fost considerate drept colonii grecesti, iar membrii lor numiti – chiar si de catre românii din Banat si Transilvania – greci. Negustorii macedoromâni si greci se aliau spre a-si apara interesele comerciale în companii, dar si identitatea lor religioasa, ortodoxa era comuna. Toti acesti macedoromâni pe care ungurii îi numeau (görög) “greci”, adica “negustori”, se gaseau raspanditi aproape in mai toate targurile si orasele din Ungaria.

In general, macedoromanii erau bilingvi, considerand ca limba materna dialectul macedoromân, in timp ce limba greaca devenea limba lor de cultura, de slujba religioasa si de comunicare in afaceri sau treburi oficiale.

In noua lor patrie, macedoromânii aduceau cu ei o lunga experienta si capitaluri pe care le-au valorificat rapid, devenind aproape pretutindeni un factor catalizator al constituirii unei burghezii comerciale si financiare. Comertul le aduce mari beneficii materiale, ceea ce le inlesneste posibilitatea sa acapareze o buna parte din traficul cu marfuri dintre Imperiul Otoman si cel habsburgic si sa cumuleze capitaluri importante.

Se formeaza o patura subtire dar potenta si influenta a banului, care prevalandu-se de puterea sa economica, revendica drepturi nationale.Influen a lor a fost relevanta, mai ales asupra popultiei de la orase, unde au pus bazele comertului. Macedoromânii stabiliti pe aceste meleaguri nu s-au marginit însa numai la preocuparile negustoresti, ci au contribuit în unire cu negustorii greci, la mentinerea si întarirea bisericii ortodoxe.

Multe biserici sînt cladite din initiativa lor, înzestrandu-le apoi cu icoane, clopote, odajdii si multe carti sfinte. La sfîrsitul secolului al XVIII-lea pot fi enumerate 19 biserici s i capele grecesti. S-au ridicat biserici la Oradea, Vác, Balassagyarmat, Zimony, Karcag, Kecskemét, Léva, Miskolc, Bichis , Ungvár, Pesta, Szentes si Tokaj, iar capele la Gyöngyös, Diószeg, Nagykanizsa, Sibiu, Sopron si Nagyszombat.

Familia Gojdu a plecat din orasul Moscopole din Macedonia odata cu familiile Sina, Pilta, Dumba s.a. si s-a asezat in Polonia. Dupa impartirea Poloniei intre Rusia, Prusia si Austria, acesti macedoneni au coborat in Ungaria, impanzind toate orasele mai de seama ca negustori ori bancheri. Familia Gojdu în itinerarul pribegiei sale se stabiles te întai la Miskolc, unde poposise si familia Saguna.

Dupa ce biserica, cladita de obstea românilor mecedoneni la începutul asezarii lor în Miskolc, s-a învechit si s-a stricat, în 1785 s-au apucat sa-si zideasca o biserica noua. Constructia a durat pîna în 1806 sub conducerea arhitectului Ioan Adami. Biserica a fost zugravita de catre Teheodosim Ianinka.

Biserica, care e una din cele mai frumoase biserici ortodoxe din Ungaria, a fost sfintita în 1806 de episcopul din Buda Dionisios Popovici. Pe fatada bisericii ortodoxe din Miskolc în semn de amintire s-a pus o inscriptie, în greceste, pe care scrie: “Aceasta biserica a Sfintei Treimi s-a întemeiat în 1785 pe timpul puternicului Iosif II-lea, regele Ungariei, si s-a ispravit în anul 1806, pe timpul puternicului împarat Francisc al II-lea, regele Ungariei, cu cheltuiala fratilor valahi din Macedonia”. În cazul coloniilor grecesti din imperiu, în toate privilegiile si actele numeroaselor lor comunitati bisericesti era vorba de greci si vlahi “Griechen und Walachen”, iar în inscrip ia de pe biserica din Miskolc, era vorba numai si numai de vlahi. Biserica este construita deci cu cheltuiala macedoromânilor, figurînd printre donatori si un stramos de al lui Emanuil Gojdu, un anume Naum Gojdu.

Sursa: Mária Berényihttp://mariaberenyi.hu/

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Russia 24, rubrica meteo pentru Siria: "Vremea insorita e perfecta pentru bombardare"

lun oct. 5 , 2015
Rusia-24 (in rusă: Россия-24) este un canal de televiziune de limba rusa detinut de stat. Acesta acopera evenimente nationale si internationale majore, cat si anumite probleme interne din Federatia Rusa. Canalul de televiziune si-a inceput emisia in ianuarie 2007 in Rusia, pe 7 februarie 2007 pe coasta de vest a […]
Canalul de televiziune rusesc Russia 24, rubrica meteo pentru Siria: "Vremea insorita e perfecta pentru bombardare", foto: captura tv Russia 24

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News