RSS

Inaugurare care îndeamnă la neui…

Inaugurare care îndea…

De ce nu avem autostrăzi? De mil…

Da! Asta ne spune un …

Naționaliștii români avertizează…

Naționaliștii români …

După ce francezii au fost avanga…

După ce francezii au …

Asalt împotriva valorilor conser…

Asalt împotriva valor…

Pledoarie a unui deputat pentru …

Pledoarie a unui depu…

O nouă hemoragie dinspre PNL spr…

O nouă hemoragie dins…

Deputatul UDMR Attila Korodi: "P…

Deputatul UDMR Attila…

Ministerul Culturii a elaborat p…

Ministerul Culturii a…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Cum au venit aromânii in Țara Mama – România. VIDEO

Print Friendly, PDF & Email

Dupa cele doua razboaie balcanice (1912-1913), miscarea aromanilor care cultiva legatura culturala cu romanitatea carpato-dunareana, intra in declin, din cauza nationalismului exacerbat al nationalitatilor balcanice.

Romania a ajutat la sfarsitul celui de-al doilea razboi la temperarea pretentiilor exagerate bulgare. Intrand in razboi impotriva Bulgariei, Romania a adus un aport militar deosebit in favoarea Greciei si Serbiei.

De asemenea, a avut un rol important in declararea independentei Albaniei. In urma campaniei militare, Romania a reintregit teritoriul Dobrogei, ceea ce a condus mai apoi la alimentarea revizionismului bulgaresc.

Problemele litigioase teritoriale ale Romaniei si Bulgariei au luat sfarsit abia in urma Tratatului de la Craiova din septembrie 1940, care a prevazut cedarea Cadrilaterului catre Bulgaria si schimbul obligatoriu de populatie intre etnicii bulgari si cei romani din cele patru judete dobrogene (Tulcea si Constanta ramase in componenta Romaniei si Durostor si Caliacra trecute in componenta Bulgariei).

Ca o consecinta a razboiului dintre Grecia si Turcia (1919-1922), la Pacea de la Lausanne (1923), s-a convenit schimbul etnic de populatie intre grecii din Asia Mica si turcii din Grecia.

Schimbul respectiv a produs reconfigurarea hartii etnice in Balcani, 500.000 de turci repatriindu-se in Turcia, iar 1.500.000 de greci fiind colonizati in Grecia.

In randul elitei comunitare aromane s-a infiripat ideea deplasarii in masa in teritoriul Patriei-mama, Romania. Migrarea lor catre Romania reprezenta implinirea unui ideal national, prin considerarea lor ca romani.

Migratia pe considerente nationale nu era noua. Ea reprezenta o tendinta generala balcanica pentru rezolvarea problemelor de natura etnica, lasate de prabusirea Imperiului otoman si reconfigurarea teritoriilor statelor balcanice. Astfel de emigrari in masa, cu motivatii diverse, s-au produs si dupa cel de-al doilea razboi mondial, in spatiul european.

Intampinari prin scrisori ale unor comitete de aromani din Grecia s-au realizat inca din anul 1922, dar necoordonat si sporadic. Problema emigrarii aromanilor spre tara lor, Romania, a fost pusa in dezbatere pentru prima oara in cadrul congresului national desfasurat in noiembrie 1924 in Veria (Grecia).

In toamna anului 1924, unul din principalii delegati pentru emigrarea aromanilor, Steriu Hagigogu, se prezentase la ministrul agriculturii din Romania, Al. Constantinescu, cu care discutase problema colonizarii in tara a macedoromanilor.

Fiul lui Toli Hagigogu, conducator al districtului Veria, in memoriul din 20 octombrie 1924, adresat ministrului roman, aprecia ca vorbeste in numele “poporului roman din Macedonia”.

Cauzele care conduceau la emigrare erau vazute in permanentele sicane de natura nationala avute cu autoritatile grecesti, situatia precara nationala si economica la care a fost impins prin emigrarea turco-greaca elementul aromanesc s.a. Se cerea mutarea aromanilor in Dobrogea.

Mai multe delegatii ale aromanilor au venit in Bucuresti pentru a trata cu autoritatile romane colonizarea macedoromanilor in tara. Un comitet al emigrarii s-a format la 3 ianuarie 1925. Din el faceau parte: Const. Noe, Vasile Musi, Stere Hagigogu, D. Babus, N. Balamaci, Dionisie Dumitru, T. Hagigogu, P. Marcu.

Primul act oficial roman privind emigrarea macedoromanilor si colonizarea lor in tara, Charta de baza a colonizarii Cadrilaterului, a fost referatul inaintat de Al. Constantinescu catre Consiliul de Ministri, semnat in Jurnalul cu nr. 1698 din 13 iunie 1925.

In acest referat se stipula ca “romanii macedoneni sa intre in prevederile art. 129 din Legea Dobrogei Noi dupa ce-si vor dobandi cetatenia romana”. Prin Constitutia din 1923, teritoriul national nu se putea coloniza cu populatii de ginta straina. Macedoromanii reprezentau romani din afara granitelor statului national, care urmau sa fie adusi in tara, la cererea lor.

Se realiza astfel un proiect national ivit datorita conjucturii internationale balcanice, prin solicitarea comunitatilor macedoromane, la fel cum se proceda si in celelalte state balcanice. Loturile de pamant atribuite colonistilor erau de 15 ha in regiunea de frontiera, 10 ha in interiorul judetelor, 50 arii izlaz si 2000 mp loc pentru casa.

Primul transport de colonisti s-a realizat cu vaporul “Iasi”, ajuns in Constanta la 26 octombrie 1925. De la aceasta data au inceput sa soseasca in tara macedoromani din Grecia, Albania, Bulgaria si Serbia. La 27 decembrie 1925 a avut loc la Veria al doilea congres national pentru emigrare.

Decizia emigrarii a fost generala. A fost numita si o conducere a congresului: dr. Gh. D. Badralexi (presedinte), Sterie Hagigogu, I. Papanacea, G.I. Caranica (secretar). Emigrarea s-a realizat in perioada cuprinsa intre anii 1925 – 1933. Familiile de macedoromani colonizate in Cadrilater au depasit numarul de 5.000, iar ca persoane se aproximeaza 25.000.

Casa Centrala a Improprietaririi s-a ocupat de repartizarea loturilor de pamant, a creditelor etc. S-au construit case, s-au reorganizat sate, au aparut sate noi de colonisti.

Alaturi de colonistii macedoromani, in Cadrilater s-au realizat si colonizari cu dacoromani si, in numar mic, cu romani timoceni din Bulgaria.

La sfarsitul anului 1940, 130.000 de romani din Cadrilater au fost evacuati in Dobrogea de Nord, la schimb cu 60.000 de bulgari, transferati in judetele cedate.

Existenta astazi, in Romania, a peste 100.000 de aromani se justifica prin asumarea romanitatii stramosilor lor.

Colonizarea in Romania s-a realizat in scopul salvarii acestei populatii de la asimilarea la care era supusa in teritoriile de bastina si pentru pastrarea caracteristicilor etno-culturale specifice.

Cum au venit aromânii in Tara Mama – România. VIDEO, imagine: cersipamantromanesc.wordpress.com

Cum au venit aromânii in Tara Mama – România. VIDEO, imagine: cersipamantromanesc.wordpress.com

Sursa:

[1] Romanian Global News via cersipamantromanesc.wordpress.com


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

Activitatea noastră poate fi susținută și îmbunătățită prin finanțarea acțiunilor pe care le desfășurăm. Dacă apreciați ceea ce facem și ce încercăm să facem și pe viitor, puteți contribui prin donații:
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22

Donatii prin PayPal

Alege valuta

Indroduceti suma



Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline