Categories: Ucraina

BOIANUL RAMANE INCA O VATRA ROMANEASCA

Radacinile omului,  la fel precum ale pomului, nu le poate smulge nici o furtuna dezlantuita, daca sunt infipte bine in credinta si dragoste de Neam. Or, frumoasa comuna nouasuliteana Boian, in pofida ucrainizarii scolilor, ramane inca o vatra romaneasca, cu radacinile adanc  implantate in Pomul viguros al Neamului, al Traditiilor si Datinii, cu Inima geamana cu a Tarii. Nu sunt vorbe goale, ci clipe traite alaturi de boinceni, alti romani din tinut, care au venit, duminica precedenta, sa-i admire pe Ion Suruceanu, Artist al Poporului din Republica Moldova, pe maestrii  Orchestrei Naționale de Muzica Populara „Lautarii” din Chisinau, dirijata de Nicolae Botgros, sositi in Boianul lui Ion Neculce  cu ocazia  aniversarii a 10 ani de la infiintarea Complexului Turistico-Distractiv „Valea insorita”, la invitatia directorului general Ivan Semeniuc.

BOIANUL RAMANE INCA O VATRA ROMANEASCA

[tp_product id=”194129817″ feed=”396″]

In pofida faptului ca antreprenorul a cheltuit sume mari de bani pentru a le crea consatenilor o adevarata dispozitie de sarbatoare, invitand interpreti si grupuri vocale din show-businessul ucrainean, precum Myhailo Gritkan, de altfel, originar din Tereblecea, raionul Hliboca, cernauteanul Bogdan Lastivka, duetul Tatiana si Vladimir Volosov, interpretele Tatiana Resetneak si Alina Lupu etc., s-a desfasurat Concursul de frumusete „Miss Valea insorita-2015”, invingatoare a caruia a devenit Veronica Burla, marea majoritate a invitatilor, cu exceptia profesorului Ion Bandiu, reprezentant al comunitatii Mahala, vorbind in rusa si ucraineana, raceala boincenilor a fost sparta si aplauzele lor furtunoase s-au dezlantuit abia cand in scena au aparut membrii Ansamblului de dansuri populare romanesti „Miorita” din s. Boian, condusi de Maria Basaraba, indragitul interpret Ion Suruceanu si maestro Nicolae Botgros cu Orchestra „Lautarii”, pe care multimea adunata i-a asteptat cu nerabdare de la ora 14.00 pana seara tarziu (multi plecand fara sa-i vada si sa-i asculte), admiratorii cantand si dansand impreuna cu ei.

Asemenea momente feerice de sarbatoare, daruite din inima de intreprinzatorul Ivan Semeniuc, ne mai fac sa uitam pe o clipa ca lumea e cuprinsa de razboaie, ca multi oameni, chiar si in Ucraina, nu au nici macar ce manca, unde locui, saracesc pe zi ce trece, ca viata e grea si complicata.

Sa speram ca intalnirea cu indragitii interpreti ai Formatiei „Lautarii” le va aminti nu doar boincenilor, ci tuturor romanilor bucovineni, infratiti cu dragostea de cantec si dans popular romanesc, de unde le cresc radacinile, de unde vin si incotro se duc, cine le sunt stramosii si cine le vor fi urmasii.

 

Felicia NICHITA-TOMA

Foto si video: „Zorile Bucovinei

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment
Share
Published by
Glasul.info

Recent Posts

2 Mai 1864 – Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de stat!

2 Mai 1864 - Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de…

o zi ago

Un istoric bulgar susține restaurarea Monumentului Eroilor Români de la Smârdan

Presa locală bulgară din Vidin relatează faptul că un istoric local sugerează ca Monumentul Eroilor…

2 zile ago

1 Mai 1359 – Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol

După o lungă perioadă conflictuală cu regatul Ungariei, care făcea presiuni chiar mai mari decât…

3 zile ago

EXCLUSIV! Silvestru Șoșoacă reclamat AIUREA la CNCD pentru antițigănism?

Viața lui Dumitru-Silvestru Șoșoacă nu este ușoară nici măcar după excluderea sa din propriul partid,…

4 zile ago

29 Aprilie 1459 – Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș

La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…

5 zile ago

28 Aprilie 1502 – Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda”

La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…

6 zile ago