Ecouri din trecut: Practici marlanesti liberale. Cei care nu pot invata din istorie sunt condamnati sa o repete
Cei care nu pot invata din istorie sunt condamnati sa o repete. Pe data de 5 noiembrie 1921, in ziarul „Adeverul”, era publicat un articol cu titlul „Se cauta o demisiune ministeriala. Cine o va prezenta capata o recompensa… national liberala”. Articolul prezinta aspecte interesante din viata politica romaneasca de la inceputul secolului trecut, suprinzator de asemanatoare cu jocurile de culise din politica actuala din Romania.
Ecouri din trecut: Practici marlanesti liberale. Cei care nu pot invata din istorie sunt condamnati sa o repete
„Se cauta o demisiune ministeriala
Cine o va prezenta capata o recompensa… national liberala
Alta data, acum vreo 20 de ani, cand partidul liberal se afla in opozitie si isi pierdea rabdarea – si liberalii si-o pierd foarte repede in opozitie – ii trebuia un cadavru pentru a rasturna guvernul.
Imediat se organiza o manifestatie spontana, se cobora in strada o banda de batausi si pe cadavrul unei Meschiu oarecare se urca la putere partidul liberal.
Procedeul acesta nu se mai poate intrebuinta azi. Opinia publica e ceva mai luminata, mai constienta si cunoaste acum perfect toate apucaturile partidului liberal. Pe de alta parte vremea, avantul democratic al tarii, preocuparile care framanta azi omenirea, au inmormantat pentru vecie anumite procedeuri ale politicienilor nostri. Fireste ca regimul votului obstesc a contribuit de asemenea la prefacerea politica interna.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsCriza prin care trec liberalii de la primele rezultate ce le-au dat alegerile generale sub sufragiul liberal a taiat partidului liberal putinta de a reveni la putere prin bande de batausi.
Ce le-a mai ramas? Manopere oculte, sforarie din culise, exploatarea nerusinata a gesturilor regelui, acreditarea in public ca numai partidul liberal este preferat la palat ca unicul partid ce poate furniza suveranului guverne, in fine un partid cu brevet de furnizor permanent si priviliegiat al palatului – asa se recomanda, in gura mare, toti bratienistii. De prisos sa mai precizam fapte recente.
Regele actual a facut si face inca tot posibilul sa distruga aceasta legenda. Regele actual nu este in situatie sa fie legat vesnic de un anume partid. Suveranul care s-a purtat asa de frumos in timpul razboiului vrea sa ramana strict in rolul sau constitutional.
Dar d. Bratianu n-are alt mijloc de … rezistenta fata de celelalte grupari. El are nevoie sa fie negresit omul privilegiat la palat si de aceia continua a recurge la manopere oculte pentru a reveni la carma.
Cum li se pare insa bratienistilor ca intampina o dificultate la palat, cum li se pare ca regele inclina pentru o solutiune care sa tina o balanta egala intre partide, imediat sah la rege din partea partidului liberal.
Un exemplu: s-a vorbit, in urma audientei d-lui Maniu, de un guvern neutru. Partidul liberal a sarit in sus si a inceput sa ameninte, deocamdata discret Coroana! Cum sa indrazneasca cineva ca in procesul politic intern de azi sa propuna un guvern neutru? D. Bratianu avea acest drept cand a incercat constituirea cabinetului Manolescu-Ramniceanu sau cand a reusit sa impuna cabinetul generalilor.
Altora insa nu le este permis sa propuna guvern neutru cand d. Bratianu revendica puterea.
Un nou mijloc pentru a grabi schimbarea regimului li se pare liberalilor ca este provocarea unei crize ministeriale sau macar provocarea demisiunei unui singur ministru.
Oficiosul bratienist a publicat ieri memoriul d-lui Garoflid, ministru al agriculturii, caruia nu i-ar conveni politica economica a guvernului si ziarul liberal afirma ca d. Garoflid ar fi demisionat.
Averescanii, de surprinsi de faptul publicarii unui memoriu al unui ministru prin oficiosul liberal, totusi dezmint demisia ministrului agriculturii, care chiar aseara a luat parte la un consiliu de ministri. Dar chiar daca ar fi inaintat-o, averescanii spun ca d. Garoflid nu face parte din partidul poporului, ca a intrat in guvern ca specialist, ca un fel de expert tehnic in chestiuni agricole. Misiunea lui nefiind terminata, retragerea d-lui Garoflid din guvern nu poate avea nici o consecinta politica. Inca-odata insa: d. Garoflid n-a demisionat iar „Viitorul” a fost victima unui farsor publicand un memoriu apocrif! – asa spun guvernamentalii.
Dar in cercurile liberale se sopteste ceva grav asupra demisiunei d-lui Garoflid. Se afirma ca d-sa s-a inteles cu liberalii sa provoace o criza ministeriala si drept recompensa – daca lovitura va reusi si se va schimba regimul – va capata de la liberali postul de guvernator la Banca nationala.
Se poate sa fie vorba pur si simplu numai de o mica infamie pusa la cale in culise, dar versiunile acestea au prins fiindca gazeta bratienista s-a grabit sa imbratiseze cu o infinita bucurie demisia ministrului agriculturii, demisie care se considera ca o lovitura maiastra in lagarul liberal!
Intr-adevar de cateva zile liberalii se aratau dezolati ca generalul Averescu ar fi renuntat la remanierea cabinetului, caci afirmau bratienistii, daca primul ministru supunea regelui remanierea cabinetului criza ministeriala se declara in mod oficial si suveranul ar fi avut motiv sa examineze si eventualitate unei schimbari de regim.
Liberalilor le trebuia deci demisia unui ministru. Dar admisibil este ca retragerea d-lui Garoflid din cabinet, daca chiar ar fi fost adevarata, sa fie pretextul pentru dizolvarea parlamentului? Demisia d-lui Garoflid constituie un motiv constitutional pentru a readuce pe liberali la carma? Manopera aceasta poate fi exploatata de niste agenti electorali, dar oamenii politici seriosi vor pricepe lesne ceea ce se ascunde in dosul unor astfel de savante combinatiuni. R.P.”
Sursa: Transcriere dupa articolul „Se cauta o demisiune ministeriala” din ziarul „Adeverul”, din 5 noiembrie 1921
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
