Prestigiul care a insotit intotdeauna numele Scolii Centrale de fete din Bucuresti se datoreaza atat vechimii acestei institutii de cultura feminina din tara noastra cat si faptului ca este prima si pentru multa vreme singura scoala “superioara” de fete cu internat.
Asa cum se infatiseaza astazi, Scoala Centrala reprezinta ultima faza de evolutie a celei dintai “scoli superioare” pentru fete infiintata in capitala Tarii Romanesti la jumatatea secolului al XIX-lea, sub numele de “Pensionatul Domnesc de fete” sau, cum anunta “Vestitorul romanesc” din 12 noiembrie 1852, “Pensionatul Domnesc de demoazele”.
La 20 noiembrie 1852 incepea constructia cladirii Scolii Centrale din Bucuresti, care se va numi “Pensionatul Domnesc de fete”
Din 1890, scoala functioneaza in localul construit de arhitectul Ion Mincu, langa Gradina Icoanei; dupa 1948 si pana in 1993 institutia se va numi “Liceul Zoia Kosmodemianskaia”.
Scoala Centrala este o institutie de invațamant preuniversitar din Bucuresti care a functionat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri (intre care si Pensionatul Domnesc de Fete). Initial, Scoala Centrala a fost institutia dedicata educatiei fetelor apartinand elitei bucurestene. A fost construita printr-o rezolutie a lui Barbu Știrbey in 1851, arhitectura cladirii fiind realizata de Ion Mincu.
In 1852, cand nu exista in Bucuresti decat un singur asezamant de cultura “supra-primara”, Colegiul national Sf. Sava, nu este oare de mirare ca fundatia cea mai urgenta ce a oprit gandul carmuirii de atunci sa fi parut a fi o scoala completa (cu clase inferioare si superioare) pentru fete, precum era pentru baieti Colegiul?
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsPensionatul Domnesc de fete
“Pensionatul Domnesc de fete” a vazut lumina zilei in anul 1852. Intemeietorul a fost “Domnul stapanitor a toata Tara Romaneasca”, Barbu Dimitrie Stirbeiu (Știrbey), cel a carui sotie, doamna Elisabeta, nascuta Cantacuzino, intemeiase in 1843 intaia (si pentru multa vreme unica) scoala primara de fete din Bucuresti.
Surse:
[1] Scoala Centrala de fete Bucuresti, Elena Radulescu-Pogoneanu (1935)[2] ro.wikipedia.org
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
