În Brașov la 12 martie 1838 apare „Gazeta de Transilvania”, condusă de George Barițiu

La Brasov la 12 martie 1838 apare „Gazeta de Transilvania”,
condusa de George Baritiu

IMPRESIILE DE CALATORIE LA BUDA SI PESTA
ALE LUI GEORGE BARITIU, PUBLICATE IN
„GAZETA DE TRANSILVANIA” (1845)

Calatorind el insusi de mai multe ori in Ungaria, George Baritiu este al doilea scriitor roman dupa Dinicu Golescu care si-a asternut pe hirtie impresiile calatoriilor sale efectuate in imperiu si alte parti. Una dintre calatoriile la PESTA intreprinsa in 1845, in care Baritiu exprima puncte de vedere interesante cu privire la dezvoltarea vizibila a Pestei, ca o cetate comerciala foarte insemnata.

„Din Pesta – scria el cu acest prilej – va insemn atita numai ca cetatea aceasta pe zi ce merge se face tot mai importanta in privinta comerciala; in cinci-sase ani ea trece peste reforme in adevar insuflatoare de respect: o scoala comerciala intemeiata de raposatul Bibanko mai nainte cu citiva ani, tinuta acuma si cirmuita de urmasul aceluiasi, anume Hampel, adauge mult spre dezvoltarea insusirilor comerciale; pentru care noi o si recomandam tuturor negustorilor”.

La Brasov la 12 martie 1838 apare „Gazeta de Transilvania”,  condusa de Gerge Baritiu

Pe linga modernismul capitalei, il intereseaza mai ales progresele facute de intelectualii maghiari pe tarim literar si artistic, dar comercial si industrial. O vizita facuta la teatru, alta la Tipografia din Buda il conving ca aici pulseaza o viata culturala intensa, pentru care sint asigurate toate mijloacele de progres.

In Gazeta de Transilvania (1845, p.319-320.) Baritiu descrie tipografia in felul urmator: “Simtii si stiu cit de mult va intereseaza a cunoaste aici cite ceva in sfera literara si tipografica. In unul din ceasurile mai libere ne repeziram la tipografia universitatii din Buda.

Aceeasi numara de la 80 la 180 lucratori; in launtrul sau are 12 tascuri de fier si trei masine tiparitoare iute, adeca atit de iute, incit singur una din acelea poate tipari pe toata ziua cite cinci mii de coale pe o fata si pe alta. Descrierea acestor feliuri de masine nu se tine de ingustimea acestei scrisori; insemnam numai atita ca aceleasi au o influenta mai mare asupra culturei omenesti.

Asemenea masine de tiparit vazuram cinci si la Landerer, precum si alte sase teascuri de fer. Acestea nu le insiram aci ca si cum am voi sa dam Pestei vreo intiietate tipografica, pentru ca stiu bine ca mai launtrul in Europa se vad toate aceste feluri de producte ale veacului nostru, ale mintei aflatoare si industrioase in masura atit de mare, incit Pesta nu poate suferi alaturarea nici de cum, ci numai ca sa tragem luarea aminte a prietenilor asupra naintarei de aici.”

Autor/Foto: Mária Berényi