RSS

Gheorghe Piperea: "Marile bănci …

Tot mai multe dintre …

Deși este un demers nelegal și a…

Dezbinarea românilor …

Monica Macovei se face vinovată …

Printr-o dublă măsură…

Liderii antiromâni ai UDMR din j…

Protestul românilor f…

Taxe inventate pentru colete de …

O problemă foarte gr…

Lia Savonea, noua șefă a CSM: "I…

Desemnată și apoi al…

PNȚCD cere retragerea premiului …

Acordarea acordarea …

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Basarabia a dat tonul la cantec, la marsul Unirii!

Print Friendly, PDF & Email

In 1918, Basarabia a dat tonul la cantec, la marșul Unirii!

„Vrem unirea desavarșita și necondiționata cu Patria-mama”

Am primit in urma cu vreo luna de zile cartea intitulata Apararea Ordinii Constituționale – Perspectiva unui ofițer de informații. Semnata de dl general Vasile Malureanu, pe care l-am cunoscut in redacția revistei „Vitralii”. Am motive sa cred ca domnia sa ma cunoaște mai de mult! In cadrul Securitații, domnul general a avut in „vizor” lumea artiștilor și scriitorilor, a celor ce roiau in jurul Europei Libere și a „grupului de la Paris”, adica vestitul duet Monica Lovinescu și Virgil Ierunca…

Basarabia a dat tonul la cantec, la marsul Unirii!

Materia carții se constituie și din paginile numeroase și incitante dedicate acestui subiect. O spun de la bun inceput: subscriu integral la concluzia carții, anume ca activitatea celor mai sus pomeniți nu a avut un caracter anti-comunist, ci unul anti-romanesc!…

Dar despre asta cu alta ocazie! Cand voi oferi și cateva date personale, cat de cat interesante!

Ma grabesc sa semnalez contribuția cea mai importanta pe care cartea domnului general o aduce la cunoașterea „fenomenului romanesc”! Ma refer la paginile dedicate Basarabiei, in care ne sunt infațișate preocuparile puțin cunoscute ale Securitații pentru salvarea și conservarea unor documente care, altminteri, riscau sa ajunga unde nu le era locul. Acum, aceste documente se afla in depozitele Arhivei Naționale!

Printre aceste documente se afla și arhiva donata de Pan Halipa in 1972, in urma unui efort susținut al „organelor” pentru a-l convinge pe marele roman sa aiba incredere in Securitate ca se va ingriji cel mai bine de soarta arhivei adunate de Pan Halipa intr-o viața de om, arhiva atat de importanta pentru tot Neamul romanesc.

Printre altele, aceasta arhiva a fost cu mare folos național pusa in valoare in lucrarile dlui Ion Constantin. A se vedea in primul rand cartea Pantelimon Halipa neinfricat pentru Basarabia, editura Biblioteca Bucureștilor, 2003. Cum precizeaza domnul general Malureanu, cartea respectiva a putut fi „scrisa și in baza studierii dosarului de securitate al lui Pantelimon Halipa in arhiva CNSAS.”

Așadar, tovarașa Securitate a facut și astfel de servicii… Nu ma mira! Cunoșteam aceste preocupari inca de pe vremea cand se desfașurau propriu zis, adica inainte de 1990. Una din surse a fost Mihai Circiog, care, printr-o intamplare aflase de acțiunea codificata sub numele MAZARE, și avand ca ținta incercarea Securitații de a contracara și anihila o rețea de agenți care scotoceau prin arhivele și muzeele Romaniei pentru a sustrage documente și artefacte de mare valoare pentru istoria Neamului. Iar cand nu puteau sustrage, acești agenți sau cozile lor de topor aveau misiunea sa distruga respectivele obiecte!… Macar sa le distruga!… Țin minte bine ca aceste informații furnizate de Mihai au fost indelung comentate la Casa Scriitorilor, masa din stanga, cum intrai…

Sunt relatate in cartea dlui general Malureanu etapele Unirii Basarabiei cu Țara. Datele sunt luate din diverse surse, dar mai ales din lucrarile dlui Ion Constantin, bine intemeiate pe arhiva salvata de Securitate de la Pan Halipa. Termenul „salvate” este corect in masura in care mai multa lume a știut de arhiva respectiva și s-a interesat de ea, cum sa și-o insușeasca…

Dar exista o mențiune pe care o face autorul, mențiune care pare ca vede prima oara lumina tiparului acum. O mențiune extrem de importanta. La pagina 61. Aflam ca la 27 Martie 1918 Sfatul Țarii de la Chișinau pusese niscai condiții pentru Unirea cu Țara, dar ca „la 27 noiembrie 1918, Sfatul Țarii a renunțat la condițiile formulate la 27 martie, proclamand „unirea desavarșita și necondiționata cu Patria-mama”. Formula „unirea desavarșita și necondiționata cu Patria-mama” este luata din documentul emanat la 27 noiembrie, adica cu numai trei zile inaintea Marii Adunari de la Alba Iulia…

Și acum urmeaza paragraful probabil cel mai important din toata cartea, scris de domnul Malureanu fara sa mai apeleze la alte surse, ci ne ofera marturia sa directa, ca persoana care a stat multe ore de vorba cu Pan Halipa:

„Aceasta renunțare trebuie pusa in legatura cu actele de unire de la Cernauți (28 noiembrie 1918) și Alba Iulia (1 decembrie 1918). Menționez ca ilustrul om politic Pantelimon Halipa mi-a relatat explicit in anii 1970 ca renunțarea de catre Basarabia la condițiile puse la unirea cu Romania s-a produs special pentru a nu apela la ondiționari și bucovinenii și transilvanenii. Mai mult, a precizat ca prezența delegației basarabene, din care a facut și el parte, la Cernauți (28 noiembrie) și Alba Iulia (1 decembrie), a avut, pe langa o semnificație simbolica și un scop definit – sa convinga fruntașii bucovineni și transilvaneni sa voteze unirea necodiționata cu țara.”

Nu sunt istoric, am citit și eu destul de multa literatura de specialitate privind Unirea de la 1918, indeosebi episodul final, dar nu-mi aduc aminte sa mai fi citit despre (1) prezența unei delegații basarabene la Cernauți și Alba Iulia, cu atat mai puțin nu am știut de (2) rostul acestei delegații. Și care a fost rostul prezenței basarabenilor printre fruntașii bucovineni și ardeleni?

Așadar, la 27 martie 1918 fruntașii basarabeni proclamasera unirea cu Țara, dar pusesera niște condiții pe care Țara, adica guvernanții de la București, trebuia sa le accepte… Nu știm daca dupa exemplul basarabean sau de capul lor, dar și ceilalți fruntași romani, din Bucovina și Transilvania, se pregateau sa puna niște condiții. Dar ce este sigur acum este ca dupa modelul basarabean au renunțat la condiții și celelalte doua entitați geografice romanești!

Cartea domnului general Malureanu ne ofera aceste informații pe cat de importante, pe atat de certe:

fruntașii basarabeni iși dau seama ca a face o Unire condiționata de pretenții și revendicari inseamna a compromite Unirea, anulandu-i și estompandu-i frumusețea, componenta sublima, de generozitate fara margini! Ca-ntre frații cei mai frați!
Se intrunesc basarabenii noștri și renunța la condiții, caci numai „unirea desavarșita și necondiționata cu Patria-mama” avea cea mai mare putere de a se inscrie in istorie printre infaptuirile de maxima importanța ale Neamului.
Apoi o delegație de basarabeni, in frunte cu Pan Halipa, pleaca imediat la Cernauți, unde a doua zi se intrunea alt Sfat, al Țarii de Sus, pentru a decide asupra Unirii. Nu știu daca ni s-au pastrat documente privind intervenția la Cernauți a romanilor abia sosiți de la Chișinau! Dar de acum inainte avem acest document: marturia domnului general Malureanu! Conform acestui document, basarabenii au pledat in fața celorlalți fruntași romani sa renunțe la condiții și au reușit sa-i „convinga”!

Am scris zeci de pagini, poate sute, pentru a comenta Unirea, indeosebi cea de la Alba Iulia. De cateva ori am elogiat detaliul care singularizeaza pe plan internațional Unirea de la 1918, anume ca romanii ardeleni sau bucovineni ori basarabeni nu s-au targuit cand au proclamat Unirea, nu au pus condiții și nici nu au avut vreo revendicare. S-au aratat increzatori, așa cum sta in tradiția romaneasca cea mai veche și mai autentica: relațiile umane cele mai trainice se bazeaza pe incredere! Acea incredere pe care au avut-o unii intr-alții romanii și in ianuarie 1859….

De incredere va fi fost vorba și in relația domnului general Malureanu cu Pan Halipa. In 1972 se schimbara multe fața de vremea cand Pan Halipa a trecut prin temnițele cominterniste. Am aflat cu placere de intervenția lui Iorgu Iordan, a guvernului roman deci, vizand salvarea lui Pan Halipa din Gulagul siberian. Iata un subiect care merita toata atenția noastra. Autorul carții de care ne ocupam credem ca mai are multe de scos din fișetul personal, de pe vremea cand era organ de securitate, aripa „naționalista”, precizez eu!

*

Revin și repet: este cam fara pereche la alte popoare generozitatea cu care au acționat romanii in ianuarie 1859 și in toamna lui 1918. Tabloul complet al celor petrecute in 1918 nu se mai poate lipsi de marturia pe care Pan Halipa i-a facut-o domnului general Vasile Malureanu. Aceasta marturie intra in circuitul public de informații grație carții domnului general. Este probabil punctul de impact maxim pe care aceasta carte il are pentru istoriografia romana și pentru cititori!

Despre alte motive de interes maxim pentru istoria recenta a Romaniei vom vorbi cu alta ocazie. Deocamdata inregistram cu satisfacție aceasta „realizare” de excepție a hulitei noastre Securitați: am aflat detalii decisive privind rolul de model de comportament romanesc pe care Basarabia, fruntașii romani de la Chișinau, l-au avut in anul de grație 1918 pentru toți politicienii romani! Dar și pentru noi, cei de azi, in mai puțin fericitul leat 2016…

Ion Coja

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline