Nu exista pe aceasta lume convietuire intre diferite etnii din care sa nu rezulte cat de cat o mica influenta, adeseori chiar una biunivoca. De-a lungul timpului, prin diferite capricii ale istoriei, teritoriile locuite de romani au avut parte de multiculturalism inainte ca macar ca acesta sa devina “directiva obligatorie” a societatii moderne.
Chiar si dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial au existat evrei romani care nu au privit inapoi cu manie catre Romania ci cu nostalgie. O dovedesc diferite variante a unui cantec evreiesc, in care sunt laudate bucatele traditionale romanesti, dragostea de viata si de voie buna, un cantec care de altfel este adesea prezent la diverse manifestari culturale evreiesti.
Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti
Evreii New York-ului interbelic savurau Romania, chiar si atunci cand imigrasera in America. Numeau Romania “o tara asa de dulce si de frumoasa…”.
Asa a aparut si faimosul cantec “Rumania, Rumania.” Cantat initial in mediile restranse ale tavernelor evreo-romane, a fost preluat rapid si transpus pe toate scenele comunitatilor evreiesti din New York, devenind steaua spectacolelor ivrit, un “piece de resistance”, ale carui refren il fredonau mari si mici, evrei din Romania si din restul lumii, aciuati in marea metropola americana si adunati la spectacolele teatrelor lor de revista.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 13 octombrie 1879 a fost data Legea de revizuire a art. 7 din Constitutia Romaniei, care acorda cetatenie si locuitorilor de alta religie decat cea crestina.Primeau astfel, cetatenie romana evreii pamanteni (evrei care isi ziceau asa, cu aceasta denumire destul de potrivita, de inspirata, pentru a se sti ca erau […]